Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur și cupru din Europa, situat în județul Hunedoara, rămâne în așteptare după ce activiștii de mediu au câștigat definitiv la Curtea de Apel Cluj. Deși proiectul minier de la Rovina beneficiază de o finanțare de 200 de milioane de dolari și de statut strategic acordat de Comisia Europeană, demararea exploatării depinde de obținerea unui nou aviz de mediu.

Compania Euro Sun Mining, listată la Bursa de Valori din Toronto (TSX), a anunțat încheierea unui acord de finanțare de 200 de milioane de dolari cu Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi mondiali de materii prime. Fondurile sunt destinate dezvoltării proiectului de cupru-aur Rovina, din județul Hunedoara, considerat al doilea cel mai mare zăcământ de acest tip din Europa.

Potrivit studiului definitiv de fezabilitate, transmis de Jurnalul, proiectul ar urma să producă, în primii zece ani, echivalentul a 146.000 de uncii de aur anual (aproximativ 4,5 tone), iar statul român ar încasa redevențe estimate la peste 500 de milioane de dolari pe întreaga durată a exploatării.

Finanțare majoră pentru proiectul minier Rovina

Acordul semnat cu Trafigura este unul multifacilități, cu finanțare disponibilă în trei tranșe. Cea mai mare, în valoare de 180 de milioane de euro, poate fi accesată până la 31 iunie 2031, conform publicației Mining Weekly. Accesarea banilor este condiționată de îndeplinirea mai multor criterii, printre care:

• finalizarea achizițiilor de terenuri;
• realizarea evaluărilor de impact asupra mediului și social;
• obținerea tuturor autorizațiilor legale necesare.

„Asigurarea acestei finanțări marchează o etapă importantă pentru consolidarea bilanțului nostru și pentru avansarea proiectului emblematic de cupru-aur din Valea Rovina”, a declarat Grant Sboros, CEO al Euro Sun Mining.

Ce resurse are proiectul Rovina

Proiectul Valea Rovinei include trei zăcăminte distincte – Colnic, Rovina și Cireșata – și dispune de:

• 406 milioane de tone de resurse măsurate și indicate;
• 7 milioane de uncii de aur, echivalentul a 217 tone;
• 1,4 miliarde de livre de cupru, adică aproximativ 635.000 de tone.

Durata estimată de exploatare este de 17 ani, cu o producție medie anuală în primul deceniu de:

– 106.000 uncii de aur (3,3 tone);
– 19 milioane de livre de cupru (circa 9.000 de tone).

Un element-cheie al proiectului este faptul că exploatarea se va face fără utilizarea cianurilor, sterilul urmând să fie depozitat uscat, iar mediul să fie refăcut progresiv.

Proiect strategic pentru Uniunea Europeană

În 2025, Comisia Europeană a inclus proiectul Rovina pe lista celor 47 de proiecte strategice pentru aprovizionarea UE cu materii prime critice, alături de alte două investiții din România – extracția magneziului la Budureasa și cea de grafit la Baia de Fier.

Cu toate acestea, proiectul se confruntă de ani de zile cu opoziția ONG-urilor de mediu, care au contestat procedurile de autorizare.

Activiștii de mediu câștigă la Curtea de Apel Cluj

În 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat avizul de mediu pentru proiectul minier Rovina. Instanța a decis că autoritățile ar fi trebuit să realizeze proceduri de consultare transfrontalieră cu Ungaria, așa cum au solicitat organizațiile Declic și Ecou Rovina București.

În prezent, deși proiectul beneficiază de un cadru financiar solid, demararea investiției este blocată până la:

• finalizarea consultărilor cu statul ungar;
• emiterea unui nou aviz de mediu, conform legislației în vigoare.

Astfel, unul dintre cele mai importante proiecte miniere din România, cu resurse evaluate la sute de miliarde de dolari și un rol strategic pentru Uniunea Europeană, rămâne în continuare în așteptare.