Administrația Națională de Meteorologie anunță că anul 2025 a fost al patrulea cel mai cald an din 1901 până în prezent din România, iar temperatura medie anuală a fost de 11.95 °C, cu o abatere termică de + 1.22 °C față de media perioadei 1991-2020.

2012- 2025 reprezintă cel mai călduros interval de timp de 14 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice naționale, fapt care reconfirmă tendința anuală de creștere a temperaturii aerului și în țara noastră, arată meteorologii români.

Anul 2025, al patrulea cel mai cald an din istoria măsurătorilor ANM

„Anul 2025 a înregistrat în 9 luni abateri termice lunare pozitive, în toate lunile de iarnă ajungându-se la valori care au avut abateri mai mari de 3 °C, cu un maxim de 3.9 °C în ianuarie 2025”, spune ANM.

Celelalte valori în ordine descrescătoare au fost:

3.8 °C în martie
3.2 °C în noiembrie
3.0 °C în decembrie
2.5 °C în iunie
2.1 °C în septembrie
1.8 °C în iulie
1.0 °C în august
0.7 °C în aprilie.

În iulie 2025, s-au emis 6 avertizări meteorologice generale de cod roșu pentru temperaturi deosebit de ridicate și caniculă, cea mai caldă zi fiind 26 iulie.

„În anul 2025 s-au înregistrat 7 luni secetoase, luna iunie fiind cea mai secetoasă din istorie, cu o cantitate medie de numai 18.9 mm, față de o medie climatologică de 90.5 mm (1991-2020).
Vara anului 2025 a fost a patra cea mai secetoasă vară, cu o cantitate de precipitații de 143.8 mm la nivel național”, explică ANM într-o analiză făcută recent.

Spre comparație:
în 1968 valoarea a fost de 112.9 mm
în 2000 a fost de 112.8 mm
în 2003 a fost de 119.0 mm.

Dobrogea, cea mai afectată zonă de deficitul de precipitații

Cea mai afectată zonă de deficit de precipitații a fost Dobrogea, cantitatea medie fiind de 34.3 mm, sub recordul verii anului 1962 de 38.1 mm, explică meteorologii.

„La 31 August 2025, seceta pedologică era extremă, puternică și moderată în aproape toată țara, cantitatea anuală de precipitații în anul agricol 2024-2025 fiind de 571.3 mm. La polul opus sub aspectul extremelor pluviometrice, cantitățile lunare de precipitații s-au situat peste media multianuală lunară în 5 luni.

În mai 2025 a fost înregistrată cea mai mare cantitate lunară și anume, 120.6 mm, față de o medie de 74.2 mm, cantitate care o situează pe locul 4 ca fiind cea mai ploioasă lună mai, după lunile mai ale anilor 1970, 1991 și 2012.

La nivel regional, în Moldova a căzut cea mai mare cantitate de precipitații , 163.8 mm, depășind recordul anterior de 163.2 mm din mai 1991”, arată ANM.

Recorduri de precipitații

Și în octombrie, s-au înregistrat recorduri ale cantităților lunare de precipitații, la nivel național și regional după cum urmează:

cantitatea medie lunară la nivel național a fost de 92.7 mm
media era de 52.5 mm (octombrie 2025 fiind a-IV-a lună cea mai ploioasă, după lunile octombrie ale anilor 1972, 2016, 2003).

Dobrogea a înregistrat cea mai mare cantitate, 115.3 mm, cu mult peste recordul din octombrie 1972, de 99. 2 mm.

Demn de remarcat este faptul că, în prima decadă a lunii octombrie 2025 la 51 de stații meteorologice s-au înregistrat cantități ≥100.0 mm, din care la 13 stații s-au depășit recordurile maxime lunare înregistrate anterior.

De asemenea, în octombrie 2025 la 6 stații meteorologice au fost înregistrate cantități de precipitații maxime în 24 de ore egale sau mai mari faţă de cantitatea de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii octombrie.

Analizând datele statistice cu privire la alertele meteorologice din perioada 2017-2025, reiese că fenomenele meteorologice periculoase au fost:

• mult mai intense
• mult mai dese
• mai extinse
• cu impact major asupra activității socio-economice

În anul 2025 au fost emise 170 de avertizări meteorologice generale, din care:

• 14 de cod roșu
  3521 de avertizări de tip nowcasting, din care 77 de cod roșu.