Apele din nordul Oceanului Pacific au înregistrat cea mai caldă vară din istorie, potrivit unei analize realizate de BBC. Temperaturile la suprafața mării, între iulie și septembrie 2025, au fost cu peste 0,25°C mai mari decât recordul anterior din 2022 — o creștere semnificativă pe o suprafață de aproape zece ori mai mare decât Marea Mediterană.

Deși schimbările climatice cresc frecvența valurilor de căldură marină, experții spun că nivelul actual de încălzire depășește explicațiile obișnuite.
„Cu siguranță se întâmplă ceva neobișnuit în Pacificul de Nord”, a declarat Zeke Hausfather, cercetător în climă la grupul american Berkeley Earth.

O „pată caldă” de dimensiuni continentale

Analiza bazată pe datele serviciului climatic Copernicus arată o creștere accelerată a temperaturilor în ultimele două decenii. Regiunea afectată — numită de climatologi „pata caldă” — se întinde de la coasta Asiei de Est până la America de Nord.

Cercetătorii de la Berkeley Earth estimează că probabilitatea apariției unor astfel de temperaturi într-un singur an este de sub 1%, conform modelelor climatice actuale.

Cauze posibile: schimbări în transportul maritim și poluare redusă

O parte din explicație ține de vânturile mai slabe din timpul verii, care au permis acumularea căldurii la suprafața mării. Totuși, potrivit lui Hausfather, acest factor „nu este suficient pentru a explica fenomenul”.

O teorie emergentă leagă această anomalie de reducerea emisiilor de sulf din transportul maritim după 2020. Dioxidul de sulf produce aerosoli care reflectă lumina solară și răcoresc atmosfera. Eliminarea lor ar fi amplificat efectul încălzirii cauzate de om.

„Se pare că sulful este principalul candidat pentru această creștere bruscă a temperaturilor”, afirmă cercetătorul american.

De asemenea, eforturile Chinei de reducere a poluării aerului ar putea fi un factor suplimentar, întrucât aerul curățat reflectă mai puțină radiație solară.

Efecte globale: furtuni în SUA, căldură în Asia, frig posibil în Europa

Valul de căldură din Pacificul de Nord a avut deja impact asupra vremii din întreaga regiune: temperaturi extreme în Japonia și Coreea de Sud, precum și furtuni intense în California, alimentate de „râuri atmosferice” bogate în umiditate.

În Europa, efectele ar putea fi inverse. Potrivit profesoarei Amanda Maycock, specialistă în dinamică climatică la Universitatea din Leeds, circulația atmosferică influențată de Pacific ar putea aduce aer rece din Arctica spre vestul Europei.

„Acest tip de configurație poate favoriza un început de iarnă mai rece în Regatul Unit și Europa”, explică Maycock.

La Niña se întoarce: o combinație climatică complexă

În Pacificul tropical, apele mai reci din această toamnă indică o nouă fază a fenomenului La Niña, care, de obicei, sporește riscul de ierni reci în Marea Britanie, dar aduce sfârșituri de sezon mai blânde.

Combinarea acestor doi factori — La Niña slabă și valul de căldură marină din nordul Pacificului — ar putea produce o iarnă neobișnuită în Europa.

„Căldura extremă din Pacificul de Nord ar putea fi mai importantă decât La Niña pentru prognoza iernii 2025–2026”, concluzionează Maycock.