Neînchiderea gropilor de gunoi neconforme costă România 3 milioane de euro la fiecare șase luni. După ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România la plata unor sancțiuni în 2023, penalizările continuă să se acumuleze din cauza întârzierii închiderea depozitelor ilegale de deșeuri.

Amenzi uriașe pentru gropile de gunoi neconforme

România a fost sancționată la sfârșitul anului 2023 de CJUE cu o amendă de 1,5 milioane de euro și penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă neînchisă. În prezent, există 31 de astfel de depozite neautorizate, iar până acum s-au închis doar „2-3 gropi”, conform ministrului Mediului, Mircea Fechet.

„Depozitele de deșeuri neconforme pentru care România a fost sancționată vor fi închise cu bani de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Procesul este în diverse stadii, de la studii de fezabilitate până la faza de proiectare”, a declarat Mircea Fechet pentru cotidianul Jurnalul.

Termene ratate și riscuri de noi sancțiuni

Conform Tratatului de aderare a României la UE, termenul pentru închiderea a 101 gropi de gunoi a fost 16 iulie 2017. În ciuda acestui termen, 31 de depozite rămân active, iar întârzierile ar putea aduce noi sancțiuni din partea Comisiei Europene.

În iulie 2023, Administrația Fondului pentru Mediu a preluat gestionarea închiderii și ecologizării acestor depozite, însă progresul este lent. Fondurile pentru aceste lucrări provin din bugetul de stat sau din surse externe, iar penalitățile impuse de CJUE sunt plătite de Ministerul Finanțelor.

Bruxelles-ul avertizează din nou România

În iulie 2024, Comisia Europeană a emis un nou aviz motivat, criticând România pentru neaplicarea corectă a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor și a Directivei 2008/98/CE privind gestionarea deșeurilor.

Aceasta urmează unei scrisori de punere în întârziere trimise în 2021, în care România era criticată pentru lipsa instalațiilor de tratare a deșeurilor și gestionarea necorespunzătoare a cinci gropi de gunoi. În lipsa unor măsuri urgente, România riscă sancțiuni suplimentare și o nouă acțiune în fața CJUE.

Programul „Fabrici de reciclare” bate pasul pe loc

Pentru a reduce volumul deșeurilor depozitate, România are la dispoziție 220 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea a 26 de instalații de reciclare până în 2026. Deși au fost depuse 140 de cereri de finanțare, procesul de selecție întârzie, iar riscul pierderii fondurilor este ridicat.

Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat pentru un proiect este de 8,4 milioane de euro, cu o intensitate a sprijinului de până la 75%. Cu toate acestea, ghidul de finanțare a fost modificat de mai multe ori, iar prima rundă de înscrieri s-a încheiat abia pe 22 noiembrie 2024, după mai multe amânări.

Incineratoarele de deșeuri, o soluție controversată

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține construirea unei centrale de valorificare energetică a deșeurilor municipale în București.

„Bucureștiul este singura capitală europeană care încă depozitează deșeurile la groapă. O astfel de instalație ar aduce beneficii importante orașului”, a declarat Burduja la conferința Green District Heating.

Deși ideea unui incinerator nu este nouă, planurile anterioare, inițiate de primarii Sorin Oprescu și Gabriela Firea, nu s-au materializat. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, consideră că România a pierdut momentul pentru implementarea acestor soluții: „Tendința în UE este de a renunța la incineratoare. Noi am avut 200 de milioane de euro pentru un incinerator mare în Capitală, dar am pierdut acești bani”.

SMID-urile funcționează parțial

Sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID), finanțate în mare parte din fonduri europene, sunt nefuncționale în multe județe. Curtea de Conturi a semnalat în 2023 deficiențe grave, subliniind că multe depozite primesc deșeuri netratate, în ciuda obligației legale de a le supune unor procese de neutralizare.

Fără măsuri rapide și eficiente, România riscă să continue să plătească penalități uriașe și să piardă finanțări europene esențiale pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor.