Fenomenul Black Friday, tot mai popular în România, stimulează vânzările din IT&C, fashion și bunuri de consum, dar pune o presiune uriașă pe sistemele de colectare și reciclare. Deși comerțul online atinge recorduri – doar eMAG a raportat comenzi de aproape 200 milioane de euro într-o singură zi – specialiștii avertizează că efectele asupra mediului sunt îngrijorătoare.

Potrivit Asociației ENVIRON, în perioada Black Friday, vânzările de produse electrice și electronice cresc cu până la 45%, ceea ce determină o creștere de 10–15% a cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). În total, doar unu din două aparate scoase din uz ajunge în circuitul corect de reciclare, restul fiind aruncate la gunoi, abandonate sau vândute la fier vechi.

România, codașă la reciclare: infrastructura lipsește, informarea e slabă

„Este o problemă de educație și de informare. Mulți români nu știu că pot solicita comerciantului preluarea gratuită a unui aparat vechi, atunci când cumpără unul nou”, explică Roxana Puia, director de comunicare al Asociației ENVIRON conform Ziarul Financiar.

Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa infrastructurii municipale:

„Nu există centre mari în fiecare oraș. Avem doar puncte pentru deșeuri mici, în magazine sau supermarketuri”, adaugă Puia.

Asociația ENVIRON, care administrează o rețea națională de aproape 5.000 de puncte de colectare, gestionează responsabilitatea de mediu pentru peste 1.500 de companii. Cu toate acestea, rata națională de colectare – 45,4% – este sub ținta europeană de 65%, iar media de 7,7 kg pe cap de locuitor rămâne mult sub cea a statelor vestice.

Industria fashion, sub lupa ecologiștilor: purtăm hainele doar de șapte ori

Nu doar electronicele generează deșeuri. Industria fashion, dominată de branduri fast-fashion precum Shein, Temu sau Trendyol, contribuie tot mai mult la poluare.

„Un articol vestimentar este purtat, în medie, de doar șapte ori înainte de a fi aruncat. Anual, în România se aruncă peste 160.000 de tone de textile, dintre care doar 6–10% sunt reciclate sau reutilizate”, avertizează Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX).

Deși din 2024 colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în UE, România încă nu dispune de infrastructura necesară. „Avem puține fabrici de reciclare, iar nu toate pot procesa toate tipurile de materiale”, spune Mădălina Corciu, PR & CSR Manager la Humana People to People România.

„Nu încurajăm supraconsumul. Clienții noștri sunt mai conștienți, iar noi încercăm să educăm publicul să cumpere mai puțin și să refolosească hainele”, adaugă Corciu.

Soluții pentru un viitor sustenabil: mai puțin, mai conștient, mai durabil

Specialiștii ENVIRON și Humana sunt de acord: educația ecologică, infrastructura de colectare și implicarea comercianților sunt esențiale pentru a crește rata de reciclare.

„Rețeta creșterii colectării include infrastructură, educație și mecanisme eficiente de preluare de la domiciliu. Avem nevoie de centre de aport voluntar funcționale în toate localitățile”, subliniază Roxana Puia.

Până la implementarea unui sistem eficient, mesajul este clar: Cumpărăm mai puțin. Reparam. Reutilizăm. Reciclăm.