Arderea deșeurilor de plastic devine o soluție de supraviețuire pentru milioane de familii din orașele Africii, Asiei și Americii Latine, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Communications. Cercetarea arată că practica este mult mai răspândită decât se credea anterior și scoate la iveală o criză ignorată la intersecția dintre sărăcie, gestionarea deficitară a deșeurilor și lipsa accesului la energie curată.
În numeroase zone urbane cu venituri mici din Sudul Global, gospodăriile folosesc plasticul nu doar pentru a scăpa de gunoi, ci și ca sursă de energie pentru gătit și încălzire. Ambalajele alimentare, pungile de plastic și materialele de împachetare, realizate în principal din PET și polipropilenă, ajung frecvent în sobe improvizate sau în șeminee tradiționale, neconcepute pentru arderea plasticului și extrem de periculoase pentru sănătate.
Studiul, transmis de plasticnews.com, se bazează pe un sondaj realizat în rândul a peste 1.018 experți comunitari din 26 de țări. Aproximativ unul din trei respondenți a declarat că știe gospodării care ard plastic în scopuri casnice, iar 16% au recunoscut că au recurs ei înșiși la această practică. Deși arderea informală a deșeurilor în gropi de gunoi este cunoscută de mult timp, cercetarea evidențiază rolul tot mai important al plasticului în interiorul locuințelor.
Arderea plasticului duce la emisii toxice ridicate, inclusiv substanțe periculoase
Pentru multe familii, arderea plasticului îndeplinește un dublu rol: asigură combustibil acolo unde gazul sau electricitatea sunt prea scumpe și reduce cantitatea de deșeuri care se acumulează în lipsa unui sistem funcțional de colectare. Plasticul este adesea amestecat cu lemn sau cărbune, ceea ce duce la emisii toxice ridicate, inclusiv substanțe periculoase pentru sistemul respirator și pentru mediul înconjurător.
Cercetătorii subliniază că acest comportament este determinat în principal de factori structurali, nu de alegeri individuale. Arderea plasticului este mai frecventă în țările cu venituri mici și a fost raportată cel mai des în Africa Subsahariană, deși fenomenul apare în toate regiunile analizate. Lipsa combustibililor curați la prețuri accesibile, serviciile publice precare și cantitățile tot mai mari de deșeuri din plastic creează un cerc vicios dificil de rupt.
Riscuri pentru sănătate
Deși riscurile sunt larg cunoscute, peste 60% dintre respondenți indicând pericole grave precum poluarea toxică a aerului, incendiile sau contaminarea alimentelor și a apei, opțiunile reale pentru gospodării rămân limitate. Femeile, copiii și vârstnicii sunt considerați cei mai vulnerabili, din cauza expunerii prelungite la fumul toxic în spații închise.
În ceea ce privește soluțiile, respondenții au indicat în mod constant îmbunătățirea colectării și gestionării deșeurilor drept cea mai eficientă măsură pentru reducerea arderii plasticului. Accesul extins la energie curată și accesibilă ocupă locul al doilea, în timp ce campaniile de informare sunt văzute ca utile, dar insuficiente dacă nu sunt însoțite de investiții concrete în infrastructură.
Autorii studiului avertizează că interdicțiile simple privind plasticul sau arderea în aer liber pot avea efecte inverse dacă sunt aplicate fără alternative viabile, determinând mutarea arderilor în interiorul locuințelor, unde riscurile pentru sănătate sunt și mai mari. Pe fondul urbanizării accelerate din Sudul Global, cercetătorii atrag atenția că fenomenul ar putea lua amploare dacă sistemele de gestionare a deșeurilor și accesul la energie nu se îmbunătățesc rapid, cu consecințe serioase pentru mediu și sănătatea publică.
