Temperaturile globale au atins noi recorduri în 2024, depășind pentru prima dată pragul anual de 1,5°C față de nivelurile preindustriale, conform datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al UE. Temperatura medie globală a fost cu 1,6°C mai mare decât în era preindustrială, alimentând fenomene meteorologice extreme care au provocat suferințe pentru milioane de oameni.

În 2024, un record de 44% din planetă a fost afectat de stres termic extrem, iar ziua de 22 iulie a devenit cea mai călduroasă din istoria înregistrată, notează The Guardian. Aceste temperaturi, combinate cu nivelurile record de vapori de apă din atmosferă, au declanșat valuri de căldură fără precedent, inundații devastatoare și fenomene meteorologice extreme, precum taifunuri și uragane.

Dr. Samantha Burgess, de la C3S, avertizează că „viitorul umanității este amenințat de ritmul accelerat al încălzirii globale”, subliniind că emisiile de combustibili fosili trebuie reduse urgent.

Deși fenomenul natural El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor, oamenii de știință susțin că factorii umani, în principal arderea combustibililor fosili, sunt principala cauză. Emisiile globale continuă să crească, alimentând un traseu climatic care ar putea duce la o încălzire de 2,7°C până la sfârșitul secolului.

Profesorul Andrew Dessler a comentat dur situația: „În fiecare an va fi mai fierbinte decât precedentul, ceea ce face din 2024 unul dintre cei mai reci ani ai secolului. Bucurați-vă de el cât mai puteți.”

Cu temperaturi record, costuri umane și economice uriașe și o criză climatică din ce în ce mai acută, apelurile pentru acțiuni rapide devin din ce în ce mai urgente. Profesorul Joeri Rogelj atrage atenția asupra soluțiilor viabile: „Energie solară și eoliană mai ieftine decât combustibilii fosili în multe țări. Nu există scuze pentru lipsa de acțiune.”

Viitorul conferințelor climatice și al angajamentelor guvernamentale pentru reducerea emisiilor va fi esențial în prevenirea unor dezastre și mai mari.