Pierderile economice generate de situația lipsei de apă din județele Prahova și Dâmbovița sunt estimate la peste 3 milioane de euro pe zi, potrivit unei analize realizate de Appraisal & Valuation SA, compania care deține brandul NAI Romania & Moldova, listată la Bursa de Valori București (simbol: APP).

Estimările sunt legate în principal de oprirea parțială a centralei electrice Brazi și de impactul asupra activităților economice locale, potrivit economedia.ro.

Aproximativ 100.000 de locuitori au rămas fără apă potabilă și menajeră în urma golirii barajului Paltinu, realizată pentru lucrări urgente la rețeaua de alimentare. În acest context, centrala electrică Brazi, operată de OMV Petrom și având o capacitate instalată de aproximativ 860 MW (circa 10% din producția de energie electrică a României), a suspendat funcționarea unor unități din cauza debitului insuficient de apă.

Conform calculelor NAI Romania, dacă este oprită o capacitate estimată la circa 800 MW, se înregistrează un deficit de aproximativ 19.200 MWh pe zi. La un preț spot mediu de 150 euro/MWh, pierderea financiară rezultată se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi. Analiza menționează că impactul real ar putea fi mai ridicat, având în vedere necesitatea utilizării unor surse alternative de producție, mai costisitoare, sau a importurilor.

Peste 100.000 de persoane afectate

Populația afectată, estimată la circa 100.000 de persoane, este distribuită în aproximativ 40.000 de gospodării: 60% în Prahova și 40% în Dâmbovița. Luând în calcul un număr mediu de 2,5 persoane/gospodărie, costurile suplimentare pentru achiziția apei potabile și destinate igienei sunt estimate la aproximativ 3 euro/zi/gospodărie, adică un total de aproximativ 120.000 euro/zi. Estimarea nu include cheltuielile suportate de instituții publice precum autoritățile locale, spitalele, unitățile de învățământ sau pierderile sectorului HoReCa.

Analiza ia în considerare și efecte economice indirecte, raportate la PIB-ul per capita din 2023 pentru cele două județe afectate: Prahova – 17.315 euro/an (47,44 euro/zi/persoană) și Dâmbovița – 11.439 euro/an (31,36 euro/zi/persoană). Media ponderată, raportată la populația afectată, indică un potențial impact economic de 39,40 euro/zi/persoană. Dacă este perturbat cel puțin 1% din activitatea economică zilnică, pierderile sunt estimate la 39.400 euro/zi, iar într-un scenariu de perturbare de 5%, valoarea acestora ar ajunge la aproximativ 197.000 euro/zi. Pierderile pot fi mai ridicate în activități puternic dependente de apă, precum procesare alimentară, spălătorii, laboratoare sau mică industrie.

Pe baza acestor estimări, impactul cumulativ este calculat astfel:

o zi fără alimentare cu apă: peste 3 milioane de euro pierderi totale;

o săptămână fără apă: între 20,4 și 21,5 milioane de euro, în funcție de durata reducerii producției la centrala Brazi;

o lună fără apă: aproximativ 81–86 de milioane de euro, dacă această situație continuă să afecteze sistemul energetic și activitățile economice locale.

Impact financiar major

În analiza publicată, se afirmă: „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, afirmă Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova (Appraisal & Valuation SA).

Pentru reducerea vulnerabilităților și protejarea infrastructurii critice, NAI Romania formulează următoarele recomandări:

modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și instalarea de rezervoare tampon în zone cu risc ridicat;

digitalizarea sistemelor de gestionare a barajelor, cu publicarea în timp real a datelor privind nivelul și debitul apei;

planuri de continuitate și surse alternative de apă pentru infrastructuri critice, inclusiv centrale electrice;

evaluări post-criză, utile în fundamentarea deciziilor privind investiții și mecanisme de compensare a pierderilor.