Duminică la prânz, parcurile fotovoltaice dispecerizabile produceau peste 1.100 MW, ceea ce reprezenta mai mult de un sfert din producția totală de energie electrică a țării la acel moment. Această valoare nu include energia produsă de prosumatori, conform economica.net.

Imediat după parcurile fotovoltaice, hidrocentralele contribuiau cu un aport de sub 1.000 MW. Centrala nucleară de la Cernavodă se afla pe locul următor, funcționând cu o singură unitate, în timp ce cealaltă era oprită pentru revizie. Sursele termo, adică gazele naturale și cărbunele, aveau un aport combinat de sub 1.000 MW.

La ora 12:46, producția națională raportată era de aproximativ 4.300 MW, iar consumul instantaneu din rețea se situa la doar 3.800 MW. Astfel, chiar și la aceste valori relativ mici, România era exportator net de energie electrică, cu un surplus de circa 500 MW.

Fără prosumatori

Este important de menționat că aceste cifre nu includ producția și autoconsumul prosumatorilor, ci doar energia livrată și măsurată de unitățile dispecerizabile, precum și cea consumată din rețele. Conform ultimelor date furnizate de ANRE, capacitatea prosumatorilor a ajuns la aproximativ 1.600 MW, egalând astfel capacitatea parcurilor fotovoltaice dispecerizabile. Având în vedere aceste date, se poate estima că, în orele însorite, există un surplus de aproximativ 1.000 MW produs de prosumatori.

Astfel, energia solară a avut un rol semnificativ în balanța energetică a României în acea zi, iar aportul prosumatorilor devine din ce în ce mai relevant în contextul creșterii capacității acestora. Pe măsură ce producția din surse regenerabile continuă să crească, este de așteptat ca și contribuția prosumatorilor să devină și mai semnificativă, influențând pozitiv exporturile de energie electrică ale României și reducând dependența de sursele tradiționale de energie.