În 2015, soarta țării Guyana s-a schimbat radical. Gigantul american ExxonMobil a descoperit aproape 11 miliarde de barili de petrol în apele sale teritoriale, declanșând una dintre cele mai mari explozii petroliere din ultimele decenii. Astăzi, această mică națiune sud-americană, cunoscută cândva pentru pădurile sale tropicale dense și protecția mediului, se îndreaptă spre un viitor incert: va deveni un petrostat în plină criză climatică globală?
De la prima extracție din 2019, Exxon și partenerii săi – compania americană Hess și gigantul chinez CNOOC – au accelerat producția, pompând în prezent 650.000 de barili pe zi, cu planuri de a ajunge la 1,3 milioane până în 2027. Potrivit estimărilor CNN, Guyana va înregistra cea mai rapidă creștere a producției de petrol din lume până în 2035.
În mod paradoxal, această țară, amplasată între Brazilia, Venezuela și Surinam, era văzută drept un model ecologic datorită pădurilor sale tropicale, care acoperă 90% din teritoriu. Acum, însă, ambițiile petroliere o plasează pe o traiectorie riscantă.
Promisiunea unei „vieți bune” pentru toți locuitorii din Guyana
Fostul președinte David Granger declara în 2019 că „resursele petroliere vor asigura o viață bună pentru toți guyanezii.” Mesajul a fost preluat și de actualul lider, Mohamed Irfaan Ali, care promite infrastructură modernizată, servicii medicale îmbunătățite și investiții în protecția împotriva schimbărilor climatice.
Boom-ul petrolier a transformat economia Guyanei într-un timp record. Cu doar 820.000 de locuitori, țara a devenit cea mai rapidă economie în creștere la nivel global: PIB-ul a urcat cu peste 33% în 2023 și peste 40% în 2024. Dar această ascensiune economică este resimțită de toți cetățenii?
Banii nu ajung la mase
În timp ce veniturile din petrol cresc, costul vieții explodează. Inflația a atins 6,6% în 2023, iar prețurile la alimente au crescut alarmant. „De când a început extracția petrolului, costul vieții a crescut vertiginos”, spune Wintress White de la organizația Red Thread. „Banii nu ajung la mase.”
Criticii avertizează și asupra unui alt pericol: „blestemul resurselor.” Națiuni îmbogățite brusc din petrol au fost adesea afectate de corupție, inegalitate și instabilitate politică. Michael Ross, profesor la UCLA, atrage atenția asupra exemplului Venezuelei, unde boom-ul petrolier a alimentat regimuri autoritare și crize economice severe.
În plus, tensiunile regionale cresc. Venezuela revendică regiunea Essequibo, o zonă bogată în petrol, iar președintele Nicolás Maduro și-a intensificat pretențiile teritoriale asupra Guyanei.
Exxon, marele câștigător?
Un alt punct de controversă este contractul semnat între Guyana și Exxon în 2016. Compania recuperează până la 75% din investiții înainte ca profiturile să fie împărțite, iar guvernul primește doar o redevență de 2%. „A fost o afacere proastă”, admite președintele Ali, dar susține că următorul acord va avea condiții mai avantajoase.
Între timp, Exxon continuă să-și extindă influența. A angajat peste 6.200 de localnici, a investit 2 miliarde de dolari în afaceri guyaneze și a cheltuit 43 de milioane de dolari pentru proiecte comunitare. Însă pentru activiștii de mediu, aceste cifre nu compensează riscurile.
Un viitor incert pentru Guyana
Guyana rămâne prinsă între două viziuni opuse: una care o vede ca pe o nouă putere petrolieră prosperă și alta care avertizează asupra pericolelor economice, sociale și ecologice.
„Realitatea este că petrolul nu este o binecuvântare, ci un blestem care doar poluează mediul nostru”, avertizează Wintress White.
Avocata Melinda Janki, care a inițiat mai multe procese împotriva Exxon, crede că viitorul ar trebui să fie în energia regenerabilă, nu în combustibilii fosili. „Guyana este bogată în soare, vânt și râuri. Ne-am aruncat prea târziu în cursa pentru petrol, iar singurii care vor profita sunt Exxon și companiile petroliere.”
În timp ce barilii de petrol continuă să curgă, rămâne întrebarea: va fi acest aur negru o punte spre prosperitate sau o capcană care va îngropa viitorul Guyanei?
