Oamenii de știință din Franța atrag atenția că dispariția pădurilor de alge brune din Bretania și din nordul Atlanticului ar putea genera dezechilibre ecologice majore, cu efecte asupra biodiversității și pescuitului.
În apele reci ale Atlanticului, în Marea Iroise, se întinde una dintre cele mai mari păduri de alge laminare din Europa – o veritabilă „pădure tropicală” subacvatică, unde trăiesc numeroase specii de pești, crustacee și moluște. Cercetătorii citați de AFP avertizează că acest ecosistem se degradează rapid, potrivit bursa.ro.
„Am văzut arici-de-mare, merluciu, mici polaci aurii”, relatează Martial Marzloff, cercetător în ecologie marină la Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer), după o scufundare în arhipelagul Molène. Echipa sa urmărește starea acestor ecosisteme, analizând dimensiunea algelor care formează coronamentul subacvatic.
Semnale de alarmă din adâncuri
Potrivit lui Martial Laurans, coordonator al studiului, în anumite zone au fost înregistrate „episoade de mortalitate importantă” a algelor, ceea ce a dus la pierderi de câteva mii de tone de biomasă doar în 2023. Principala cauză identificată este creșterea temperaturii oceanului.
„Aceste plante au o limită termică de aproximativ 18°C. Când temperatura depășește acest prag, ele intră în rezistență și nu mai pot crește normal”, explică cercetătorul.
În sudul Bretaniei, specia Laminaria hyperborea a dispărut complet în anumite regiuni. În zonele mai nordice, precum Normandia și Hauts-de-France, Laminaria digitata este din ce în ce mai rară. Chiar și în nordul Spaniei, unde se găsește Laminaria ochroleuca, adaptată la ape mai calde, cercetătorii observă o retragere vizibilă. Un studiu publicat în 2013 în revista „Plos One” anticipa această tendință, estimând că Laminaria digitata ar putea dispărea local de pe coastele Franței, Angliei și Danemarcei până la mijlocul secolului.
„Nordul Norvegiei va deveni probabil un refugiu pentru această specie”, afirmă Dominique Davoult, profesor emerit la stațiunea biologică Roscoff.
Rolul ecologic al pădurilor marine
Pe lângă factorul termic, cercetătorii indică și alte cauze ale declinului: creșterea precipitațiilor, inundațiile și scurgerea apelor dulci și tulburi de pe continent, care reduc luminozitatea necesară fotosintezei.
„Este ceva nefast pentru dezvoltarea lor. Au nevoie de lumină, exact ca plantele terestre”, explică Sandrine Derrien-Courtel, cercetătoare la laboratorul CESCI din Concarneau.
Pierderea acestor păduri marine are efecte în lanț, ducând la dispariția habitatelor pentru numeroase specii – de la pești tineri și crustacee la stele-de-mare, caracatițe și mici rechini.
„Algele sunt ca o pădure. Ele formează un coronament care oferă protecție împotriva luminii puternice și a curenților marini”, descrie profesorul Davoult.
Impact economic în Bretania
Pe coasta Bretaniei, unde recoltarea algelor reprezintă o sursă de venit pentru aproximativ 30 de familii, pescarii observă aceleași schimbări.
„Sezoanele de pescuit sunt mai scurte, algele nu mai cresc la fel. Există în continuare plante, dar sunt mai scunde”, spune Pascal Treguer, pescar din Lampaul-Ploudalmezeau, care culege alge de 14 ani.
Aceste constatări confirmă preocupările cercetătorilor: degradarea habitatelor subacvatice afectează stocurile de pește, cu consecințe asupra economiei locale și a echilibrului trofic marin.
Pentru specialiștii de la Ifremer, pădurile de alge constituie indicatori esențiali ai stării de sănătate a oceanului. Monitorizarea lor oferă o imagine clară asupra modului în care schimbările climatice influențează ecosistemele marine și comunitățile care depind de acestea.
