Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv că aria protejată Natura 2000 din Munții Călimani-Gurghiu nu poate fi declasificată pentru construirea hidrocentralei Răstolița. Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că lucrările vor continua, ignorând hotărârea instanței și riscurile unor sancțiuni de ordinul milioanelor de euro din partea Comisiei Europene.

Justiția spune „NU”, dar Guvernul merge înainte

În procesul intentat de Hidroelectrica pentru declasificarea sitului Natura 2000, ÎCCJ a stabilit clar că nu există un temei legal pentru scoaterea zonei de sub protecție. Decizia vine ca un semnal important că legislația de mediu și directivele europene trebuie respectate, însă autoritățile române par să aibă alte planuri.

Agent Green, organizația de mediu care a intervenit în proces, a demonstrat că pădurea vizată pentru defrișare este un habitat de importanță europeană, protejat de legislația UE prin Directiva Habitate.

„Ministerul Mediului nu s-a mai prezentat la proces. La instanța de fond au venit o dată, atât i-am văzut,” a declarat avocata Cătălina Rădulescu, cea care a reprezentat organizația în instanță, arată Agent Green.

Declasificarea, un joc periculos

Declasificarea unui sit Natura 2000 poate fi realizată doar pe baza unor studii științifice care să arate că desemnarea sa inițială a fost o eroare. Hidroelectrica a argumentat că situl a fost desemnat fără a ține cont de existența proiectului hidrocentralei. Însă această justificare nu are fundament legal, deoarece evaluările trebuie să se bazeze strict pe prezența speciilor și habitatelor protejate, nu pe interese economice.

„În cazul sitului ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, studiile confirmă fără echivoc prezența speciilor și habitatelor protejate, ceea ce înseamnă că nu a existat nicio eroare în desemnarea sa. Prin urmare, proiectul hidrocentralei nu poate constitui un motiv legitim pentru declasificare”, a explicat avocata Rădulescu.

Amenzi uriașe și riscuri de infringement

Dacă lucrările vor continua, România riscă să intre în procedura de infringement pentru încălcarea Directivei Habitate, ceea ce ar putea atrage amenzi de milioane de euro. Pe lângă tentativa ilegală de declasificare, un alt motiv de sancțiuni ar fi faptul că hidrocentrala nu a trecut printr-o evaluare completă de mediu, ci doar pentru defrișări.

„Dacă s-ar fi admis declasificarea sit-ului, s-ar fi stabilit că acesta nu mai există, iar astfel s-ar fi evitat orice obligație de evaluare a impactului asupra speciilor și habitatelor”, a subliniat Rădulescu.

Alternative mai eficiente ignorate de autorități

Specialiștii în mediu atrag atenția că hidrocentralele nu mai sunt soluția ideală pentru creșterea producției de energie, mai ales în contextul schimbărilor climatice care afectează debitul râurilor. O alternativă viabilă ar fi decolmatarea lacurilor de acumulare existente, ceea ce ar permite reținerea unei cantități mai mari de apă și, implicit, o producție mai mare de energie.

„În loc să distrugem păduri și să secăm râuri, politicul ar trebui să se concentreze pe decolmatarea lacurilor de acumulare existente. Acestea pierd o cantitate uriașă de energie din cauza colmatării”, explică Rădulescu.

Când a fost publicat acordul de mediu și ce suprafață va fi afectată

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș a publicat marți, 5 noiembrie, acordul de mediu pentru finalizarea proiectului hidrocentralei de la Răstolița, început în anii comunismului, transmite Europa Liberă. Promovată de miniștrii Energiei și Mediului, investiția este contestată vehement de mai multe ONG-uri.

„Ca urmare a cererii adresate de S.P.E.E.H. Hidroelectrica (…) se emite: acord de mediu, pentru «Scoatere definitivă și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița», care se implementează pe teritoriul administrativ al comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava din județul Mureș”, scrie în textul deciziei Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș.

Este pasul hotărâtor pentru a putea fi amenajate lacul de acumulare și captările secundare de la barajul (cu instalațiile aferenet) construit începând cu ultimul an al comunismului.

În acest scop, vor fi scoase definitiv din fondul forestier 171 de hectare de teren, din care 39,38 de hecatare vor fi defrișate efectiv. O suprafață de 0,6 hectare care va fi defrișată e situată însă în Parcul Național Călimani, arie cu regim strict de protecție, astfel că demersul este vehement criticat de ONG-uri și activiștii de mediu.