Hidrocentrala Răstolița, una dintre cele mai avansate investiții hidroenergetice ale României, poate continua după aproape șase luni de blocaj. Curtea de Apel Cluj a admis recursurile formulate de Hidroelectrica și de instituțiile statului și a respins ordonanța președințială prin care două ONG-uri solicitaseră oprirea lucrărilor.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, anunță că hotărârea este definitivă și consideră că reprezintă „o confirmare că interesul național a învins”. Potrivit acestuia, decizia instanței arată că „dezvoltarea strategică nu poate fi ținută captivă de blocaje fără justificare” și reconfirmă obligația statului de a asigura securitatea energetică și investițiile esențiale pentru comunitățile din județul Mureș.
Fechet afirmă că a inclus proiectul Răstolița între prioritățile mandatului său și că, alături de Ministerul Energiei, a urmărit accelerarea tuturor proiectelor hidroenergetice de interes național, cu respectarea legislației de mediu. El subliniază că investiția, începută în 1989 și finalizată în proporție de 89%, are un impact strategic asupra sistemului energetic, statul investind până acum peste 714 milioane de lei.
În urma deciziei Curții de Apel, Hidroelectrica poate emite ordinul de reluare a lucrărilor. Hidrocentrala Răstolița este proiectată cu o putere instalată de 35,2 MW și o producție anuală estimată la 120 GWh, energie suficientă pentru alimentarea unui oraș de dimensiuni medii. Investiția include și un lac de acumulare de 24 milioane de metri cubi, menit să asigure controlul viiturilor și o gestionare mai eficientă a debitelor pe Valea Mureșului.
Fostul ministru avertizează asupra impactului întârzierilor și critică blocarea proiectelor strategice, subliniind costurile zilnice generate de amânări. Totodată, Fechet își exprimă speranța că și alte proiecte hidroenergetice considerate de interes național major – Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig – vor avansa în perioada următoare, conform deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
