Situaţia pădurilor din România continuă să se deterioreze, iar fenomenul de uscare a arborilor capătă proporţii îngrijorătoare, a declarat, în cadrul unui eveniment de specialitate, Flavius Bălăcenoiu, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”.
„Suntem într-o situaţie destul de critică cu privire la pădurile noastre. Foarte mulţi dintre noi ştim că, în ultimul timp, în special în 2024, dar şi în 2025 cu atât mai mult, ne întâlnim în pădure cu astfel de peisaje – trunchiuri gri, fără coronament sau cu frunzele uscate. Este o situaţie care la început era punctuală, însă prin diverse extensii a început să fie o situaţie care are o foarte mare amploare la nivel naţional. Cu siguranţă şi alte păduri se întâlnesc tot mai des cu un număr foarte mare de arbori în care mortalitatea i-a ajuns sau de arbori care sunt afectaţi sever şi care, din punctul nostru de vedere, nu mai au întoarcere”, a afirmat Bălăcenoiu, conform economica.net.
Urmează un tipar clasic
Conform cercetătorului, fenomenul de uscare nu urmează un tipar clasic de extindere, iar perioadele prelungite de secetă au diminuat rezistenţa arborilor.
„Într-o primă fază o să prezint situaţia fenomenului de uscare a pădurilor de răşinoase, atât în 2024 în prima hartă, cât şi în 2025 în harta a doua. Din ce vedem, fenomenul nu are un tipar clasic de extindere, ci mai degrabă vedem că în primul an, în 2024, mai multe judeţe sau cele mai multe afectări au fost în zona de vest, în timp ce în anul curent cele mai multe probleme au fost în zona de est şi cu extensii în sudul ţării. (…) Bineînţeles că, în ambele cazuri, seceta a agravat fenomenul şi a slăbit rezistenţa a arborilor, crescând vulnerabilitatea la atacurile de insecte”, a explicat acesta.
În ceea ce priveşte pădurile de foioase, situaţia este considerată şi mai dificilă.
„Situaţia la foioase este puţin mai gravă. (…) Având în vedere că 50% din fondul forestier este administrat de Romsilva, putem spune că este o situaţie destul de reprezentativă. Vedem că tot mai multe păduri, în tot mai multe judeţe, au trecut din zonele cu galben, unde situaţia era incipientă, în zonele cu portocaliu, unde situaţia începe să fie mai alarmantă şi, mai mult decât atât, au trecut şi în zona roşie, unde ponderea pădurilor uscate este între 16% şi 26%”, a declarat Flavius Bălăcenoiu.
Creșterea numărului de arbori uscați
Datele prezentate arată o creştere accentuată a volumului de arbori uscaţi. Dacă în 2024 numai trei judeţe depăşeau pragul de 50.000 de metri cubi, în 2025, în jumătatea sudică şi estică a ţării, unele zone au ajuns la 280.000 de metri cubi de uscăciuni.
„Încercând să ne întrebăm dacă această problemă este doar la noi sau ne confruntăm cu ea doar acum, lucrurile ne arată că uscările au mai fost, de-a lungul timpului, în mai toate ţările din Europa. Cea mai mare problemă vedem că este începând cu anul 1980. De atunci, lucrurile au început să fie din ce în ce mai grave în tot mai multe ţări. Şi nu doar în România, ci şi în alte ţări vedem că lucrurile au ajuns în presă şi deja şi publicul larg începe să fie îngrijorat cu această uscare. Am preluat aici două articole de presă din Germania şi Franţa care arată că populaţia este destul de îngrijorată cu privire la acest aspect”, a menţionat expertul.
Cea de-a IX-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, organizată de Comunitatea Forestierilor – Fordaq, a abordat atât rezultatele Inventarului Forestier Naţional (IFN) – Ciclul III, cât şi evoluţia fenomenului de uscare, care „a avut o tendinţă de amplificare în anul 2025 pe fondul persistenţei secetei ca factor favorizant în contextul schimbărilor climatice”.
