Sistemul de reciclare al Uniunii Europene riscă să fie folosit împotriva propriilor obiective economice și climatice, avertizează industria aluminiului. Cantități tot mai mari de deșeuri sunt exportate, topite în afara UE și reimportate ca metal primar, subminând producția europeană și strategia de neutralitate climatică.

Uniunea Europeană se confruntă cu un paradox major al reciclării: deși are una dintre cele mai performante rate de colectare a aluminiului din lume, deșeurile reciclabile părăsesc blocul comunitar, sunt procesate în Asia și Statele Unite și revin pe piața europeană sub formă de metal „nou”. Fenomenul amenință atât industria europeană a aluminiului, cât și obiectivele climatice ale UE, potrivit celui mai mare reciclator de aluminiu din lume, Novelis, citat de Financial Times. și retransmis de ProTV.

Industria aluminiului avertizează: „Ne îndreptăm spre un declin terminal”

Emilio Braghi, vicepreședinte executiv al Novelis, a declarat că sectorul european al aluminiului riscă un „declin terminal” dacă Bruxelles-ul nu își respectă angajamentele privind limitarea exporturilor de deșeuri reciclabile.

„Am pierdut producția primară. Acum riscăm să pierdem și deșeurile de aluminiu”, a avertizat Braghi, subliniind că Europa nu își va putea atinge țintele de mediu dacă materia primă reciclată continuă să părăsească Uniunea.

Costurile energiei împing producătorii spre reciclare

Producătorii europeni de aluminiu se confruntă cu costuri energetice de până la patru ori mai mari decât competitorii din alte regiuni. În acest context, topirea deșeurilor de aluminiu – un proces mult mai eficient energetic decât producția primară – a devenit o soluție-cheie pentru menținerea competitivității.

Reciclarea este un pilon central al strategiei UE pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și pentru reducerea dependenței de importurile de materii prime, în special din China. Europa se diferențiază și prin comportamentul consumatorilor, dispuși să plătească mai mult pentru produse cu un conținut ridicat de materiale reciclate.

„Vedem această cerere în Europa, fie că vorbim de o mașină nouă sau de o doză de aluminiu. Nu vedem asta în alte părți ale lumii”, a explicat Braghi.

Succesul reciclării devine o vulnerabilitate

Rata de colectare a dozelor de băuturi din aluminiu în Europa este de aproximativ 70%, comparativ cu circa 40% în Statele Unite. Paradoxal, acest succes face ca deșeurile europene să fie extrem de atractive pentru comercianți, care le exportă acolo unde obțin prețuri mai mari.

Tensiuni globale și concurență neloială

Contextul geopolitic accentuează presiunea asupra industriei europene. În SUA, administrația Trump a impus tarife de 50% la importurile de aluminiu, stimulând companiile americane să importe deșeuri – mai puțin taxate – pe care le transformă ulterior în metal. În China, statul a încurajat masiv dezvoltarea capacităților de reciclare pentru a reduce emisiile și consumul de materii prime, într-un mediu caracterizat de supracapacități subvenționate.

„În China, supracapacitatea subvenționată creează o concurență neloială, pentru că pot plăti prețuri mult mai mari pentru deșeuri”, a spus Braghi.

Capacități oprite și un deficit de milioane de tone

Potrivit European Aluminium, aproximativ 15% din capacitatea cuptoarelor de reciclare din UE este în prezent neutilizată din cauza lipsei de materie primă. Deficitul anual de deșeuri de aluminiu este estimat la circa 2 milioane de tone.

Industria aluminiului generează aproximativ 40 de miliarde de euro anual, angajează direct 250.000 de persoane și susține alte un milion de locuri de muncă în Europa.

Bruxelles-ul promite măsuri pentru limitarea exporturilor

În noiembrie, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a promis măsuri pentru a limita exporturile de deșeuri, astfel încât industriile europene să aibă acces la „cantități adecvate din acest material strategic, la prețuri competitive”. Printre opțiunile analizate se numără o taxă pe export sau introducerea unor ținte obligatorii de conținut reciclat.

Dacă aceste măsuri vor eșua, avertizează Novelis, impactul va depăși sectorul aluminiului și va afecta întregul lanț metalurgic, precum și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

„Puține sectoare industriale din Europa pot oferi o combinație atât de solidă de ecosistem, tehnologie și know-how. Pierderea acestui avantaj ar fi o eroare strategică majoră”, a concluzionat Emilio Braghi.