Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu legea care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Șeful statului susține că, în cadrul reexaminării solicitate în 2023, Parlamentul a introdus prevederi care nu au fost cerute, încălcând astfel dispozițiile constituționale, conform digi24.ro.
În motivare, se precizează că „Parlamentul a depășit limitele reexaminării prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituție” prin introducerea unor „soluții legislative noi, neavute în vedere în cererea de reexaminare din 12 decembrie 2023”. Totodată, președintele invocă încălcarea art. 1 alin. (5), referitor la calitatea legii, și a art. 147 alin. (4), care reglementează caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Motivele sesizării
În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan arată că Parlamentul a introdus dispoziții fără legătură cu cererea de reexaminare formulată anterior. Acesta nu contestă măsurile de sprijin pentru prosumatori, ci procedura prin care au fost modificate prevederile legii. Conform Constituției, atunci când președintele solicită reexaminarea, Parlamentul poate modifica doar textele indicate, fără a adăuga altele noi.
În documentul transmis Curții, șeful statului menționează că deputații și senatorii au adăugat prevederi care nu erau incluse în cererea sa, ceea ce „depășește limitele reexaminării” și contravine principiului „colaborării loiale” dintre instituțiile statului.
Principalele modificări contestate
Reducerea pragului pentru compensarea energiei produse. Doar prosumatorii cu instalații de până la 200 kW ar mai putea compensa direct energia produsă cu cea consumată, în locul pragului anterior de 400 kW.
Introducerea unui drept nou pentru gospodăriile mici (sub 27 kW). Acestea ar putea folosi sumele rezultate din compensarea energiei și pentru plata facturilor la gaze naturale.
Extinderea posibilității de a vinde energie. Pe lângă autoritățile locale, și alte instituții publice ar putea comercializa energia produsă sau stocată.
Schimbarea regimului pentru prosumatorii cu instalații între 200 și 400 kW. Aceștia ar urma să vândă energia produsă furnizorului, la prețul stabilit pe piața pentru ziua următoare (PZU), în loc să beneficieze de compensare.
Modificările considerate conforme
Administrația Prezidențială subliniază că anumite ajustări respectă cererea de reexaminare formulată în 2023:
A fost menținut pragul de 400 kW până la care prosumatorii nu plătesc dezechilibrele din rețea, în locul celui de 900 kW propus anterior.
S-a păstrat regula potrivit căreia doar cei cu instalații de până la 27 kW sunt scutiți de obligația de a emite facturi pentru energia livrată.
Au fost introduse clarificări tehnice privind termenii „compensare cantitativă” și „regularizare financiară”, pentru o înțelegere mai clară a mecanismelor aplicabile.
Impactul asupra prosumatorilor
Legea are efecte directe asupra celor peste 120.000 de prosumatori din România și asupra persoanelor care intenționează să instaleze panouri fotovoltaice.
Pentru sistemele de până la 27 kW, se menține posibilitatea de a „compensa” energia produsă cu cea consumată. Instalațiile între 27 și 200 kW rămân în schema de compensare lunară, însă noile prevederi pot modifica modul de reflectare a energiei injectate în facturi.
Cei care dețin instalații între 200 și 400 kW ar putea fi obligați să treacă la sistemul de vânzare a energiei, ceea ce implică proceduri administrative suplimentare și potențiale costuri. În același timp, dacă se menține prevederea privind gospodăriile mici, acestea ar putea utiliza energia injectată pentru plata facturilor la gaze naturale, nu doar a celor la electricitate.
