Decidenţi şi lideri din industria de reciclare a deşeurilor participă, joi, la prima conferinţă din acest an Pria Environment,în cadrul căreia sunt abordate teme precum managementul deşeurilor, economia circulară, sustenabilitate şi rolul autorităţilor locale în acest circuit.
GreenPoint Management este partener principal la PRIA ENVIRONMENT CONFERENCE, primul și cel mai amplu eveniment de mediu din România.
„Într-un moment în care presiunea reglementărilor europene, a țintelor de reciclare și a sustenabilității financiare este mai mare ca oricând, PRIA ENVIRONMENT 2026 devine platforma esențială de dialog între autorități, administrații locale, operatori de salubritate, OIREP-uri, ADI-uri, industrie, producători și experți.
România se află într-un punct-cheie: primăriile trebuie să implementeze soluții funcționale, operatorii să livreze performanță măsurabilă, OIPREP-urile să asigure conformarea cu sistemul EPR, iar companiile să investească inteligent în infrastructură și economie circulară. Toate acestea trebuie realizate transparent, eficient și sustenabil, cu cetățeanul în centrul sistemului”, se arată în descrierea evenimentului.
Subiectele dezbătute
Printre subiectele dezbătute se numără:
Politici publice de mediu în România – priorități 2026–2030
• Rolul autorităților locale în atingerea țintelor UE
• Parteneriat public–privat în gestionarea deșeurilor Waste Management & Local Authorities
• Gestionarea integrată a deșeurilor municipale – ce funcționează și ce nu
• Colectarea separată: provocări reale în mediul urban și rural
• Contracte de delegare: indicatori de performanță, penalități, ajustări
• Costuri reale vs. taxe pentru populație – sustenabilitate economică
• Digitalizarea serviciilor de salubritate (smart bins, raportare, trasabilitate)
• Transpunerea directivelor UE – status România 2026
• Rolul Gărzii de Mediu, ANPM, AFM • Sticla și cum poate aceasta să fie inclusă in economia circulara?
• Plasticul – taxa pe plastic status 2026
• DEEE – rolul colectarii acostora si cum se poate face un refresh in acest sector?
• Deseurile menajere si gestionarea acestora
• Deșeurile biodegradabile. Ce provocari sunt? Cum pot fi solutionate? EPR, OIREP-uri, ADI-uro & Responsabilitatea Producătorilor
• Responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – status 2026
• OIREP-uri și relația cu autoritățile locale și operatorii
• Ambalaje: obiective UE, trasabilitate și raportare
• Implicarea cetățenilor în colectarea separată
• Campanii eficiente de conștientizare
• Greenwashing vs. comunicare corectă
• Rolul școlilor și al comunităților locale Circular Economy & Recycling Infrastructure
• Investiții în stații de sortare și reciclare • Economia circulară la nivel local
• Piața materialelor reciclabile – provocări și predictibilitate
• Ce facem cu fracția reziduală?
• Exemple de bune practici din UE, dar si din cateva zone din România
• Fonduri europene disponibile în 2026–2030
• PNRR – lecții învățate și ce urmează
• Parteneriate public–private pentru infrastructura de mediu
• Taxonomia UE și criterii ESG
• Finanțarea proiectelor de economie circulară Circular Economy & Recycling Infrastructure
• Investiții în stații de sortare și reciclare
• Economia circulară la nivel local
• Piața materialelor reciclabile – provocări și predictibilitate
• Ce facem cu fracția reziduală?
• Exemple de bune practici din UE, dar si din cateva zone din România
• Fonduri europene disponibile în 2026–2030
• PNRR – lecții învățate și ce urmează
• Parteneriate public–private pentru infrastructura de mediu
• Taxonomia UE și criterii ESG
• Finanțarea proiectelor de economie circulară
Mai mult decât o conferință
PRIA ENVIRONMENT 2026 este mai mult decât o conferință – este un roundtable strategic, axat pe soluții aplicabile, exemple concrete și decizii care pot fi implementate la nivel local și național. Evenimentul aduce la aceeași masă decidenții, liderii din industrie și autoritatea publică, pentru a discuta deschis ce funcționează, ce trebuie schimbat și ce urmează după 2026.
Agenda este structurată astfel încât să acopere toate punctele critice ale sistemului de management al deșeurilor: de la colectare separată și EPR, până la economie circulară, finanțare, aplicarea legii și implicarea cetățenilor.
PRIA ENVIRONMENT 2026 este evenimentul în care politicile publice se întâlnesc cu realitatea din teren, iar soluțiile discutate pot deveni modele de implementare pentru administrațiile locale și industrie.
Frăsineanu: Succesul SGR nu poate fi negat de nimeni,însă sunt şi alte tipuri de ambalaje ce nu sunt colectate separat
Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) este un proiect de succes şi nu mai poate fi negat de nimeni, însă trebuie să vorbim şi despre celelalte tipuri de ambalaje care sunt majoritare, nu sunt colectate separat şi ajung fie în instalaţii de incinerare sau, foarte rău, în depozitele de deşeuri, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului.
„Ştim foarte bine că rezultatele implementării Sistemului de Garanţie-Returnare pe tipurile de ambalaje pentru băuturi, indiferent de tipul lor – răcoritoare, apă, băuturi alcoolice, vinuri, spirtoase – reprezintă un proiect de succes. Nu mai poate fi negat de nimeni că acest sistem a fost cel care a fost îmbrăţişat, vrând-nevrând, de la început, în mod conştient de întreaga populaţie. Drept dovadă sunt şi rezultatele pe care Sistemul de Garanţie-Returnare în ceea ce priveşte atât colectarea ambalajelor cu simbol SGR, cât şi reciclarea, sunt cele date publicităţii, respectiv peste 80% din ambalajele puse pe piaţă sunt colectate în România, peste 70% din ambalajele colectate sunt introduse în instalaţiile de reciclare, rezultând materialele secundare de care aveţi din ce în ce mai mare nevoie. Şi aici vorbesc despre producători care trebuie să îndeplinească din ce în ce mai multe obiective de reintroducere a materialelor în noile ambalaje pe care le pun pe piaţă. Alături de acest Sistem de Garanţie-Returnare, care funcţionează foarte bine (…), trebuie să vorbim şi de celelalte tipuri de ambalaje, pentru că focusul pe Sistemul de Garanţie-Returnare ne-a abătut atenţia de la alte tipuri de ambalaje, care sunt majoritare şi care nu sunt colectate separat şi fie ajung în instalaţii de incinerare, în instalaţii de cogenerare sau, foarte rău, în depozitele de deşeuri”, a atras atenţia Frăsineanu.
Reprezentanta Guvernului a menţionat, totodată, că trebuie identificate cele mai relevante direcţii în care să fie alocate investiţii în managementul deşeurilor.
„Asta înseamnă că, în acest an, poate că ar trebui să identificăm cele mai relevante direcţii în care trebuie să acţionăm, să nu ne risipim în discuţii inutile şi să facem fix acele investiţii şi demersuri, atât legislative, cât şi administrative, astfel încât să ne asigurăm, pe de o parte, că nu poluăm mediul. Din păcate, am văzut serile trecute la ştiri faptul că încă pe râurile din România există o abundenţă de ambalaje şi de alte tipuri de deşeuri care sunt aruncate la întâmplare, iar „Apele Române” trebuie să se concentreze şi pe curăţarea râurilor. Poluare mai înseamnă şi o gestionare foarte proastă, prin abandonarea deşeurilor, pentru că deşeurile care nu sunt colectate separat ajung să fermenteze, iar în solul şi în apele subterane din România identificăm foarte multe elemente chimice conţinute în acele deşeuri care nu ne ajută. Cred că ar trebui să ne gândim, în momentul în care vorbim de poluare, la legătura dintre un management eficient al deşeurilor şi sănătatea populaţiei, mai ales a populaţiei vulnerabile, respectiv copiii, persoanele în vârstă sau persoanele nevoiaşe. Trebuie să recunoaştem lucrul acesta, că există oameni care sunt foarte afectaţi, fie trăind lângă nişte depozite de deşeuri sau lângă spaţiile în care sunt abandonate în mod obişnuit deşeurile, fie trăind de pe urma ineficienţei în managementul deşeurilor”, a afirmat consiliera de stat.
În viziunea Mihaelei Frăsineanu, la momentul actual, nu există o colectare separată a deşeurilor implementată la nivelul întregii ţări.
„Conform legislaţiei, încă avem colectare pe două fracţii, şi anume fracţia umedă şi fracţia uscată. Neînţelegând cât de valoroase sunt deşeurile reciclabile care la noi sunt colectate împreună şi neînţelegând cât de valoroase sunt deşeurile biodegradabile care ar trebui să se transforme în compost, aş începe cu ultima parte, şi anume aceea legată de gestionarea deşeurilor biodegradabile. Ştim foarte bine că aceste tipuri de deşeuri, împreună cu deşeurile reziduale care ar trebui să intre în instalaţiile de tratare, să fie stabilizate din punct de vedere fizic şi chimic şi abia apoi să ajungă în depozitul de deşeuri. Aceste deşeuri nu sunt separate (…) Asta înseamnă că ar trebui să ne orientăm din ce în ce mai mult atenţia asupra deşeuri, asupra îngrăşămintelor provenite din instalaţiile de compost. Ca să poţi să faci compost, un îngrăşământ natural, ar trebui cu adevărat să faci o colectare separată, foarte eficientă la nivelul fiecărui judeţ, a acestor deşeuri”, a explicat specialista.
