Un raport internațional publicat în revista BioScience arată că 22 dintre cei 34 de indicatori principali care descriu „semnele vitale” ale planetei se află în prezent în stare de alertă maximă.
Concluzia cercetătorilor este că, fără reduceri rapide și semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, sistemul climatic global riscă să intre într-o „traiectorie de seră” greu de inversat, conform descopera.ro.
„Semnele vitale” ale Pământului includ elemente precum concentrațiile de dioxid de carbon și metan din atmosferă, acumularea de căldură în oceane, creșterea nivelului mărilor și frecvența zilelor cu temperaturi extreme. Majoritatea acestor indicatori au atins niveluri record în 2024, tendință care continuă și în 2025, potrivit raportului publicat pe 29 octombrie.
Profesorul emerit William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon (SUA), coautor al studiului, a explicat că „anul 2024 a fost cel mai cald din perioada modernă și, cel mai probabil, din ultimii 125.000 de ani. Temperaturile de la suprafața solului au depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale, iar oceanele au înregistrat valori record de căldură și pierdere de gheață.”
Puncte de cotitură climatice
Metodologia de monitorizare a acestor semne a fost introdusă în 2020. Cinci ani mai târziu, cercetătorii avertizează că planeta se apropie de o serie de „puncte de cotitură” — praguri critice care, odată depășite, pot declanșa o încălzire auto-susținută, chiar și în condițiile reducerii emisiilor.
Pământul este acum cu aproximativ 1,2°C mai cald decât media din perioada 1850–1900. În absența unor politici climatice suplimentare, scenariile actuale indică o creștere medie a temperaturii de aproximativ 3,1°C până la sfârșitul secolului. O astfel de evoluție ar însemna încheierea Holocenului — epoca de stabilitate climatică care a permis dezvoltarea civilizațiilor umane în ultimii 11.000 de ani.
Creșterea accelerată a temperaturilor amplifică riscul prăbușirii unor sisteme esențiale, precum calotele glaciare sau permafrostul arctic. Aceste fenomene pot declanșa reacții în lanț, reducând capacitatea planetei de a reflecta radiația solară și de a stoca carbonul, accelerând astfel încălzirea globală.
Patru amenințări principale
Raportul identifică patru amenințări climatice majore:
Posibila intrare într-un regim de seră auto-susținut.
Pierderea biodiversității la scară globală.
Reducerea resurselor de apă dulce.
Încetinirea sistemului de curenți oceanici Atlantic Meridional Overturning Circulation, care influențează clima Europei și a Americii de Nord.
„Încălzirea globală este direct proporțională cu cantitatea de carbon emisă în atmosferă. Decarbonizarea rapidă este esențială pentru stabilizarea temperaturii la niveluri sigure”, a declarat Michael Mann, coautor al raportului și director al Penn Center for Science, Sustainability and the Media.
Semne pozitive și perspective
Cercetătorii notează și unele evoluții favorabile: reducerea dependenței de cărbune în mai multe țări europene, diminuarea emisiilor de metan în Uniunea Europeană și Nigeria, scăderea ratei defrișărilor în Amazon, creșterea capacității energiei regenerabile și extinderea pieței pentru vehicule electrice.
„Aceste progrese arată că schimbarea este posibilă, dar fereastra de timp pentru acțiune eficientă se îngustează rapid. Fiecare an de întârziere aduce riscuri suplimentare și costuri mai mari”, a subliniat William Ripple.
