Cererea globală de echipamente de răcire a încăperilor este așteptată să se tripleze până în 2050, ceea ce ar putea dubla emisiile de gaze cu efect de seră generate de funcționarea acestor aparate.

Informațiile sunt incluse în raportul Global Cooling Watch 2025, publicat de PNUMA (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu) marți, 11 noiembrie, cu ocazia conferinței COP30 de la Belém, conform economedia.ro.

Documentul subliniază că, pe fondul creșterii populației și a valurilor de căldură tot mai intense, mai multe familii cu venituri mici vor avea acces la sisteme de răcire mai poluante și mai puțin eficiente. Conform proiecțiilor, emisiile generate de aceste dispozitive ar putea atinge 7,2 miliarde de tone de dioxid de carbon (CO2e) în 2050, depășind mai mult decât dublul cantității înregistrate în 2022.

ONU recomandă implementarea unor soluții eficiente, precum combinarea ventilatoarelor cu unități de aer condiționat mai performante. Aplicarea acestor măsuri ar putea reduce emisiile sectorului cu 64% până la mijlocul secolului, evitând costuri de energie și infrastructură estimate la 43 de trilioane de dolari și protejând 3 miliarde de persoane. În plus, o decarbonizare rapidă a sectorului energetic ar putea reduce poluarea cu 97%.

Un nou tip de utilitate necesară

Inger Andersen, director executiv al PNUMA, a subliniat importanța răcirii ca infrastructură esențială, similară cu accesul la apă și canalizare, în contextul valurilor de căldură frecvente și extreme:

“Dar nu putem rezolva criza termică doar cu aerul condiționat, ceea ce ar crește emisiile de gaze cu efect de seră, ar majora costurile și ar spori numărul substanțelor care dăunează stratului de ozon”.

Raportul avertizează și asupra riscurilor legate de creșterea consumului de energie, care ar putea provoca pene de curent. În prezent, peste un miliard de persoane la nivel global nu beneficiază de răcire adecvată, iar acest număr este estimat să se tripleze până în 2050. Grupurile vulnerabile includ persoanele cu venituri reduse, femeile, micii fermieri și vârstnicii.

Andersen a menționat că soluțiile eficiente energetic și bazate pe natură pot răspunde cererii tot mai mari și pot proteja populația, în timp ce lumea își continuă eforturile de control al temperaturilor.

Câteva recomandări ale raportului includ:

Investiții în răcirea pasivă, prin design inteligent al pereților, acoperișurilor, geamurilor, umbririi și ventilației;

Soluții cu consum redus de energie, inclusiv ventilatoare, aer condiționat hibrid și opțiuni solare off-grid;

Reducerea rapidă a utilizării hidrofluorocarburilor (HFC), care contribuie la încălzirea globală și au fost introduse ca înlocuitori pentru CFC, responsabile pentru degradarea stratului de ozon.