Banca Națională a României (BNR) a publicat un raport detaliat care evidențiază vulnerabilitățile economiei românești și ale sectorului bancar în fața riscurilor climatice. Documentul subliniază necesitatea unor investiții majore și a unor politici ambițioase pentru a susține tranziția către o economie verde, în contextul obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

Vulnerabilități și progrese actuale

În 2024, România a emis obligațiuni verzi în valoare de 8,1 miliarde de euro, o creștere de 6,5% față de anul anterior. Deși încurajator, acest nivel este insuficient în raport cu necesarul de 50-60 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și sprijinirea sectoarelor vulnerabile în următorii 10-15 ani.

Sectoarele economice cu emisii ridicate de carbon („brown”), care contribuie cu 40,6% din valoarea adăugată brută (VAB), prezintă un risc sistemic pentru stabilitatea financiară, în contextul presiunilor pentru decarbonare. Taxele de mediu reprezintă doar 1,8% din PIB, sub media europeană, iar cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului, de 0,6% din PIB, sunt considerate insuficiente.

Rolul sectorului bancar și finanțarea verde

Conform green-report.ro, raportul subliniază importanța implicării băncilor în tranziția verde prin creșterea finanțării proiectelor sustenabile. Creditele verzi au crescut semnificativ – cu 93% pentru companii și 50% pentru populație – dar rămân insuficiente pentru a acoperi toate nevoile. BNR recomandă băncilor să își ajusteze portofoliile pentru a reduce expunerea la industriile poluante și să implementeze teste de stres adaptate riscurilor climatice.

Recomandări-cheie pentru politici publice

BNR face apel la politici mai ferme pentru a accelera tranziția verde. Printre măsurile propuse se numără:
– Creșterea taxelor de mediu și introducerea de stimulente fiscale pentru investiții ecologice.
– Extinderea finanțărilor europene, prin programe precum InvestEU și Fondul pentru o Tranziție Justă.
– Atragerea investițiilor private prin garantarea stabilității legislative și parteneriate public-private eficiente.
– Crearea piețelor decarbonizate, precum cele pentru oțel verde, pentru a atrage fonduri externe.

Provocări politice și sociale

Raportul avertizează că întârzierile în implementarea reformelor vor crește riscurile sistemice. În plus, tranziția către o economie verde ar putea accentua inegalitățile economice, dacă nu sunt implementate programe de reconversie profesională și protecție socială pentru lucrătorii din sectoarele afectate.

Concluzie

Raportul BNR reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități, subliniind urgența unei viziuni strategice și a unor reforme coerente. Tranziția verde poate deveni un motor de creștere economică și modernizare, dar succesul depinde de determinarea liderilor politici și economici de a acționa rapid și decisiv.

Fără măsuri concrete, vulnerabilitățile economice ale României în fața riscurilor climatice vor continua să crească, afectând stabilitatea financiară și competitivitatea țării.