România pierde în fiecare an o resursă naturală valoroasă: peste 6.000 de tone de alge marine ajung să putrezească pe plajele de la Marea Neagră, în loc să fie transformate în produse utile pentru cosmetică, gastronomie sau agricultură.

Cercetătorii români de la Facultatea de Farmacie din Constanța, în colaborare cu Universitatea din București, au dezvoltat un îngrășământ natural din alge, aflat în faza de testare. Materia primă este formată din două specii marine care se găsesc din abundență pe litoralul românesc.

Prof. univ. dr. Tincuța Negreanu, Universitatea „Ovidius” Constanța a transmis pentru ProTV:

 „Am obținut preparate farmaceutice de tip soluții, tincturi, geluri, discuri bioadezive pe bază de extracte din alge marine, iar acum suntem la alt proiect. În România, noi încă nu am comercializat.”

Pe lângă îngrășăminte naturale, echipa de cercetare lucrează și la creme cosmetice și produse dermatologice. Facultatea are deja cinci brevete de invenție, însă investitorii locali rămân reticenți.

În schimb, o companie norvegiană a folosit un brevet mixt românesc pentru a produce îngrășăminte bio pentru flori, confirmând potențialul real al acestor descoperiri.

Oana Stan, manager companie românească de cosmetice:

„Recunosc că, în calitate de producător, orice idee inovativă îmi surâde, mai ales într-o piață atât de aglomerată ca cea a produselor cosmetice.”

La Institutul de Cercetări Marine „Grigore Antipa” din Constanța, oamenii de știință testează o tehnologie de cultivare a algelor în ferme, cu scopul de a produce materie primă pentru agricultură, hrană pentru animale și industria cosmetică.

Florin Timofte, director Institutul „Grigore Antipa”: „Plecând de la îngrășăminte și biostimulanți, până la hrană pentru animale și cosmetice — toate pot proveni din alge.”

Context internațional

Țări precum Turcia folosesc deja algele pentru producerea de biocombustibili, iar Bulgaria și Ucraina investesc în biotehnologii marine. România rămâne, însă, la stadiul de testare și cercetare, fără un plan concret de valorificare economică.

În timp ce alte state fac bani din „aurul verde al mărilor”, România continuă să-l trateze ca pe un deșeu. Specialiștii cred că, prin investiții și parteneriate public-private, algele ar putea deveni o resursă strategică pentru economia circulară, agricultura ecologică și industria de cosmetice bio.