Românii aruncă anual peste 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit unui raport recent publicat de Profit.ro, ceea ce plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul risipă alimentară. Specialiștii avertizează că acest fenomen are consecințe grave, atât asupra mediului, cât și asupra economiei fiecărei familii.

Ce alimente aruncă cel mai des românii

Printre produsele care ajung cel mai frecvent la gunoi se numără:

• mâncarea gătită,
• legumele și fructele proaspete,
• carnea,
• brânzeturile.

Această practică costă un român, în medie, câteva sute de lei lunar. Cauzele principale sunt lipsa planificării meselor, cumpărăturile impulsive și depozitarea necorespunzătoare a alimentelor. Tinerii și familiile cu copii sunt cei mai predispuși la a arunca mâncare, în special preparatele făcute în casă.

Risipa alimentară, o moștenire psihologică

Psihologii și sociologii români explică faptul că risipa alimentară are și rădăcini culturale și psihologice. În perioada comunistă, lipsa alimentelor a generat un comportament de consum nesigur, perpetuat până astăzi.

„Românii cumpără orice și mult mai mult decât au nevoie. A fi îndestulat a devenit un criteriu social important”, a declarat sociologul Ciprian Necula.

Consecințele economice și sociale ale risipe

La nivel global, aproape jumătate din alimentele cumpărate sunt aruncate, în timp ce în România, peste 45% din venitul lunar al unei familii este cheltuit pe mâncare. Acest lucru face ca impactul risipei să fie unul financiar major.

Între timp, peste 735 de milioane de oameni din lume se confruntă cu foametea, potrivit datelor ONU. Discrepanța între abundență și lipsuri reflectă dezechilibre grave în sistemul alimentar global.

Ce soluții propun experții

Specialiștii în sustenabilitate și nutriție cer măsuri urgente:

– educație pentru un consum responsabil, încă din școală,

– reguli mai stricte pentru retailerii alimentari,

– sprijin guvernamental pentru inițiativele de redistribuire a alimentelor.

Fără o intervenție eficientă, risipa alimentară va continua să afecteze în lanț sănătatea publică, mediul și echilibrul economic al familiilor românești.