România face un pas decisiv spre tranziția energetică. Guvernul a adoptat Strategia Națională a Hidrogenului 2025–2030, un plan ambițios prin care țara își propune să reducă emisiile de dioxid de carbon (CO₂) cu peste două milioane de tone anual și să devină un actor regional important în producția de hidrogen curat.

Ținta: 153.000 de tone de hidrogen verde pe an

Până în 2030, România își propune să producă aproape 153.000 de tone de hidrogen curat anual. Aproape jumătate va fi folosit în transporturi, o treime în industrie și restul în siderurgie, informează Jurnalul Național. Pentru atingerea obiectivului, țara va avea nevoie de peste 2.100 MW de electrolizoare, alimentate de 4.200 MW de energie regenerabilă provenită din parcuri solare și eoliene dedicate.

Scopul strategiei nu este creșterea producției totale, ci înlocuirea hidrogenului „gri”, obținut din gaze naturale, cu hidrogen verde produs exclusiv pe bază de energie regenerabilă.

„Dacă trecem rapid de la planuri la proiecte, hidrogenul ar putea deveni bateria viitorului și motorul competitivității industriei românești”, a declarat Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului.

Cinci „văi ale hidrogenului” – rețele regionale pentru energie curată

Strategia prevede crearea a cinci zone regionale – „văi ale hidrogenului” – unde producția, transportul și consumul de hidrogen vor fi integrate:

• București–Ploiești–Pitești – zonă energetică și de rafinării;
• Constanța–Medgidia – hub portuar și viitor punct de export;
• Cluj–Târgu Mureș – centru tehnologic și de cercetare;
• Galați–Brăila–Tulcea – pol industrial și naval;
• Craiova–Slatina – zonă auto și metalurgică.

Aceste centre ar urma să atragă investiții, să creeze locuri de muncă și să conecteze România la European Hydrogen Backbone, rețeaua continentală de conducte pentru transportul hidrogenului.

Cadrul legislativ și provocările

Industria hidrogenului curat din România se bazează pe Legea 237/2023, care introduce cote obligatorii, certificate de origine și mecanisme de sprijin financiar (Contracte pentru Diferență). Totuși, lipsa normelor de aplicare întârzie investițiile și finanțarea proiectelor, avertizează Asociația Energia Inteligentă.

Proiecte-pilot care dau tonul

• Ro-HydroHub Râmnicu Vâlcea – centru de cercetare de 140 mil. euro, finanțat prin PNRR;
• OMV Petrom Petrobrazi – instalație de 20 MW de producție hidrogen;
• Cluj-Napoca – unitate urbană de 2,5 MW;
• Delgaz Grid 20HyGrid – proiect de amestecare a 20% hidrogen în rețelele de gaze.

Primele rezultate sunt așteptate până în 2027, finanțate din fonduri europene și printr-un sprijin de 115 milioane de euro de la stat.

Banca Europeană pentru Hidrogen – finanțare pentru proiecte verzi

Uniunea Europeană a lansat Banca pentru Hidrogen, prin care oferă subvenții de până la 10 ani pentru proiectele viabile. România poate accesa aceste fonduri prin licitații dedicate, alături de alte state membre.

Amestecarea hidrogenului în rețelele de gaze – soluție de tranziție

Comisia Europeană permite amestecarea a până la 2% hidrogen în gazele naturale transportate între statele membre. Deși utilă temporar, soluția este mai puțin eficientă decât utilizarea directă a hidrogenului pur și va fi folosită doar ca variantă de tranziție.

România adaugă 10 GW de energie verde până în 2030

Capacitatea instalată de energie regenerabilă a României a ajuns la 11,72 GW, reprezentând 63% din totalul sistemului energetic național. Până în 2030, țara intenționează să adauge 10 GW noi în energie eoliană și solară, precum și 1.000 MWh în capacități de stocare.

Adoptarea Strategiei Naționale a Hidrogenului 2025–2030 marchează o etapă esențială pentru tranziția verde a României. Dacă planul va fi implementat, țara ar putea reduce anual peste două milioane de tone de CO₂, ar atrage investiții verzi și ar consolida independența energetică.