...
-+=
Știri

Smart City

Lifestyle

#greenTALKS

Soluții

CSR

Articole salvate

Stiri

Smart City

Lifestyle

#GREENTALKS

Solutii

CSR

#greenTALKS

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: "Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul"

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: „Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul”

11 noiembrie 2024, 12:04

#greenTALKS la Climate Change Summit. Provocările și soluțiile gestionării apei în contextul schimbărilor climatice. Interviu cu Håkan Tropp VIDEO

#greenTALKS la Climate Change Summit. Provocările și soluțiile gestionării apei în contextul schimbărilor climatice. Interviu cu Håkan Tropp VIDEO

4 noiembrie 2024, 15:36

GreenTalks cu Oliver Bolton, CEO Earthly: Inovația și colaborarea, cheia sustenabilității VIDEO

GreenTalks cu Oliver Bolton, CEO Earthly: Inovația și colaborarea, cheia sustenabilității VIDEO

5 martie 2025, 13:06

Salveaza Articolul

3 minute de citit

Scandal uriaș în Parcul IOR: 1.500 de copaci tăiați, autoritățile se pasează și un proces poate anula retrocedarea

Scris de: Birca Ana | 26 ianuarie 2026, 11:01

Scandal uriaș în Parcul IOR: 1.500 de copaci tăiați, autoritățile se pasează și un proces poate anula retrocedarea
Foto: FB/ Aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure

Unul dintre cele mai mari scandaluri de mediu din Capitală ia amploare: peste 1.500 de copaci au fost tăiați în Parcul IOR, pe un teren retrocedat controversat, fără ca vreo instituție publică să își asume clar responsabilitatea. Cazul este documentat într-o amplă investigație publicată de Snoop.ro, care scoate la iveală o combinație periculoasă de vid legislativ, decizii administrative discutabile și lipsă de reacție din partea autorităților.

Ce s-a întâmplat în Parcul IOR

În ultimii ani, o suprafață de aproximativ 12 hectare din Parcul IOR (Titan) a fost retrocedată unor persoane private. Pe acest teren, considerat de bucureșteni parte integrantă a parcului, au fost tăiați peste 1.500 de copaci, iar zona a fost transformată într-un spațiu aproape complet defrișat.

Deși tăierile masive au fost semnalate în repetate rânduri, nicio instituție nu a intervenit eficient pentru a opri distrugerea spațiului verde. Garda de Mediu, Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 3 și alte autorități implicate au pasat responsabilitatea de la una la alta.

Cine este responsabil?

Investigația Snoop.ro arată că retrocedarea terenului este în continuare contestată în instanță, iar legalitatea actelor care au stat la baza transferului de proprietate este pusă sub semnul întrebării. Potrivit surselor citate, există suspiciuni privind:

  • aplicarea unei legi greșite de retrocedare;
  • posibile nereguli în documentele depuse;
  • lipsa unor verificări esențiale din partea autorităților locale.

În paralel, DNA analizează dosarul retrocedării, iar un proces important ar putea duce la anularea deciziei și la readucerea terenului în proprietatea publică.

Procesul care poate schimba totul

Prefectura Capitalei și mai multe organizații civice au deschis acțiuni în instanță pentru anularea retrocedării Parcului IOR. Dacă judecătorii vor constata că terenul a fost restituit ilegal, există șanse reale ca zona să revină în administrarea municipalității.

Primarul general Nicușor Dan a declarat anterior că exproprierea ar costa aproximativ 70 de milioane de euro, o sumă greu de suportat din bugetul local, motiv pentru care miza procesului este uriașă.

Reacția societății civile

Locuitorii din zonă și activiștii de mediu acuză distrugerea deliberată a unuia dintre cele mai importante spații verzi din București. Protestele, sesizările și acțiunile în instanță continuă, iar cazul Parcului IOR a devenit un simbol al luptei pentru protejarea spațiilor verzi urbane.

Parcul IOR este unul dintre cele mai mari și mai frecventate parcuri din Capitală, iar distrugerea unei suprafețe atât de mari afectează direct:

  • calitatea aerului,
  • sănătatea locuitorilor,
  • biodiversitatea urbană,
  • echilibrul ecologic al orașului.

Cazul ridică, totodată, întrebări serioase despre modul în care statul român gestionează retrocedările și protecția mediului.