Creșterea numărului de decese asociate valurilor de căldură, extinderea bolilor tropicale către nord și amplificarea insecurității alimentare sunt câteva dintre consecințele observate recent în Europa. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu dispune încă de o strategie unitară de răspuns, aspect semnalat de cercetători și reprezentanți din domeniul sănătății publice, conform unei analize publicate de Politico și preluată de digi24.ro.
Fenomenul încălzirii globale contribuie la apariția unor patologii specifice zonelor tropicale în regiunile sudice ale Europei, în timp ce mortalitatea provocată de temperaturile extreme este în continuă creștere. Specialiștii atrag atenția că Europa nu are un plan coordonat pentru prevenirea și gestionarea riscurilor climatice asupra sănătății umane.
O preocupare majoră o reprezintă extinderea geografică a unor boli transmise de țânțari, precum dengue și chikungunya, ca urmare a proliferării Aedes albopictus (țânțarul-tigru), care a fost deja identificat în Bruxelles și în alte peste 20 de orașe din Belgia. Proiecțiile actuale estimează o triplare a deceselor asociate căldurii până la finalul secolului, în paralel cu intensificarea efectelor evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile sau incendiile de vegetație.
Încălzire în ritm accelerat
Europa se încălzește într-un ritm mai accelerat decât alte regiuni ale lumii, iar tendința de reducere a emisiilor de combustibili fosili rămâne insuficientă. În acest context, liderii din sănătatea publică își intensifică apelurile pentru ca aspectele legate de climă să fie integrate în agenda politică.
Caroline Costongs, directoarea EuroHealthNet – o rețea europeană a instituțiilor de sănătate publică – a subliniat, în cadrul unui eveniment desfășurat miercuri, necesitatea unei abordări sistemice:
„Criza climatică este o amenințare transfrontalieră pentru sănătatea publică”, a afirmat aceasta, solicitând elaborarea unei strategii europene care să coreleze politicile climatice cu cele din domeniul sănătății.
„Aceasta include pregătirea pentru criza climatică, îmbunătățirea mediului de viață, a locuințelor, transportului, alimentației, ecologizarea sistemelor de sănătate și justiția climatică”, a adăugat ea.
Costongs a atras atenția că, deși cercetarea privind efectele crizei climatice asupra sănătății este în desfășurare, „nu sunt suficiente”. Referindu-se la cel mai recent plan al Comisiei Europene pentru finanțarea cercetării în domeniu, aceasta a declarat: „Este foarte important pentru date, dar nu pentru acțiune.”
Priorități legate de climă
EuroHealthNet pledează pentru integrarea priorităților legate de climă și sănătate în toate politicile europene, inclusiv în Planul pentru Locuințe Accesibile și Strategia Anti-Sărăcie aflate în curs de elaborare de către Comisie.
Evenimentul menționat a fost organizat în Spania și a reunit oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene și ai autorităților naționale din domeniul sănătății. Un reprezentant din partea Spaniei a caracterizat criza climatică drept „cea mai mare amenințare la adresa sănătății din secolul XXI”.
Dirk Ramaekers, președintele consiliului serviciului public de sănătate din Belgia, a evidențiat existența mai multor comitete și inițiative în domeniul climat-sănătate, dar a avertizat asupra unei lipse de conștientizare adecvată a gravității situației:
„Va fi nevoie de o schimbare majoră a sistemului socio-economic pentru a controla ceea ce vedem acum.”
Joacim Rocklöv, codirector regional pentru Europa al proiectului The Lancet Countdown on Climate Change & Health, a punctat deja efectele semnificative ale schimbărilor climatice asupra sănătății prin prisma valurilor de căldură și insecurității alimentare. În 2021, aproape 60 de milioane de persoane din Europa s-au confruntat cu forme severe de insecuritate alimentară, din care 11,9 milioane de cazuri au fost atribuite direct schimbărilor climatice.
Crește incidența bolilor grave
Temperaturile ridicate sunt, de asemenea, asociate cu o creștere accentuată a mortalității între 2013 și 2022, comparativ cu perioada precedentă. În același timp, boli precum dengue au devenit o prezență recurentă în sudul continentului, cu focare documentate în Italia, Franța și Spania. Anul trecut a marcat un record de 304 cazuri raportate la nivelul UE, în comparație cu un total de 275 înregistrate în cei 15 ani anteriori.
Conform unui articol din The Lancet Planetary Health, incidența dengue și chikungunya ar putea crește de cinci ori până în 2060, în scenariile cu cele mai grave proiecții climatice.
Deși unele eforturi de dezvoltare a unui vaccin sunt în curs, implementarea rămâne limitată. Vaccinul împotriva chikungunya, produs de compania franceză Valneva, a fost suspendat temporar pentru persoanele de peste 65 de ani, ca urmare a unor investigații inițiate de Agenția Europeană pentru Medicamente privind 17 cazuri de reacții adverse grave, inclusiv două decese.
În paralel, în Islanda, Organizația Mondială a Sănătății a convocat un grup de experți pentru a formula recomandări adresate guvernelor privind reducerea impactului crizei climatice asupra sănătății.
„În cele din urmă, speranța noastră este ca această muncă să informeze factorii de decizie de nivel înalt din întreaga regiune europeană, pentru că sănătatea planetei noastre este inseparabilă de sănătatea oamenilor noștri”, a declarat Katrín Jakobsdóttir, fostă prim-ministră a Islandei și actuală președintă a comisiei.
Raportul final va fi prezentat în cadrul unei reuniuni a statelor membre ale OMS, programată pentru mai 2026.
