Pe fondul schimbărilor climatice și al scăderii consumului de vin în regiunile consacrate, Peninsula Scandinavă devine o piață emergentă pentru producția viticolă.

În sud-vestul Suediei, la Kullabergs Vingård, sezonul de recoltare se apropie de punctul culminant, iar rezultatele economice sunt vizibile, conform Mediafax.

La o distanță de peste 1.600 de kilometri de zonele clasice precum Provence sau Toscana, podgoriile suedeze atrag atenția prin ritmul susținut al vânzărilor. Potrivit datelor raportate de companie, după ce legislația a permis vânzarea directă către consumatori, cererea a crescut cu 15–20% față de anul precedent.

Deși sectorul global al vinificației se confruntă cu provocări precum costurile ridicate de producție și schimbările climatice, Suedia reușește să își consolideze poziția pe piața vinurilor de climat rece, alături de state precum Germania, Oregon sau Noua Zeelandă.

Helena Lindberg, cu o experiență de peste trei decenii în Italia, Franța și Noua Zeelandă, subliniază provocările și oportunitățile industriei:

„Este ușor să privești de sus vinurile din Suedia, dar producătorii au mult de muncă pentru a arăta că se pot crea vinuri interesante și complexe, cu un profil gustativ diferit. (…) Poate că e timpul să ne deschidem ochii și să ne lărgim orizonturile. Nu totul trebuie să aibă gust de Bourgogne sau Bordeaux.”

Suedia devine exportator de vinuri

Tradițional inclusă în „centura vodcii” a Europei, Suedia încearcă acum să transforme vinul într-un produs cu valoare adăugată, în special prin vinuri albe proaspete, potrivite atât pentru consum local, cât și pentru export.

Fondatoarea cramei Lottenlund, Tina Berthelsen, mizează pe interesul turiștilor atrași de alternative la destinațiile sudice afectate de temperaturi extreme, în timp ce exporturile suedeze au crescut cu aproape 30% din 2020, ajungând la 322 de milioane de coroane suedeze (34 milioane de dolari) în anul anterior.

În prezent, există aproximativ 40 de podgorii comerciale, dublu față de acum un deceniu, cu o suprafață cultivată de 200 de hectare. Conform cercetătoarei Lotta Nordmark de la Universitatea de Științe Agricole, potențialul viticol ar putea atinge 3.000–4.000 de hectare în viitor.