Ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Mircea Fechet, afirmă, despre situaţia gravă de la Salina Praid, afectată grav de inundaţii, că acolo s-a întâmplat „o adevărată tragedie” şi că speră să se găsească soluţiile tehnic pentru a putea salva salina. Între timp, Salrom face precizări în legătură cu investiţiile „majore” făcute anul trecut la Salina Praid pentru remedierea şi prevenirea unor eventuale inundaţii, însă conducerea afirmă că societatea nu are atribuţii pentru realizarea unor lucrări hidrotehnice.
Situația de la Salina Praid, o adevărată tragedie!
Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu a decis constituirea unui grup de lucru interministerial care va evalua pagubele produse de precipitațiile abundente în proximitatea obiectivului Mina Salina Praid și va decide măsurile ce vor fi demarate în regim de urgență pentru înlăturarea pagubelor produse și pentru refacerea și salvarea salinei.
„Acolo salvăm nu doar salina, ci o întreagă comunitate, mii de oameni care depind aproape sută la sută de salină”, a subliniat ministrul mediului într-o intervenţie la Digi24, unde a arătat că la Salina Praid sunt în continuare „foarte mari probleme”.
„La Salina Praid s-a întâmplat o adevărată tragedie şi speranţa mea este că vom găsi soluţii tehnice pentru a o putea salva. Acolo lucrurile sunt destul de complicate, însă rămân optimist. Vom identifica nu doar resursele financiare, dar mai ales soluţiile tehnice pentru a putea salva ceea ce se mai poate salva acolo”, a afirmat ministrul Mircea Fechet.
Întrebat dacă ştie cât se mai poate salva în acest moment din Salina Praid, minsitrul Mircea Fechet a spus că nu are o astfel de estimare, dar că la acest moment sunt specialişti care evaluează situaţia.
„Nu am astfel de estimare, sunt specialişti care evaluează această situaţie, însă acolo discutăm de o întreagă comunitate, dependentă aproape 100% de salină, fie că ne referim la activitatea de exploatare a minei în sine, fie că ne referim la turism sau la alte activităţi conexe. Acolo trebuie să salvăm nu doar salina, ci vom salva astfel întreaga comunitate. Discutăm despre mii de oameni în pericol de a nu mai putea pune o pâine pe masă”, a subliniat ministrul Mediului.
Debitul râului e scăzut
Prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a declarat că debitul pârâului nu a scăzut aşa încât să permită intrarea în salină.
”Încă ar fi pericol să intervenim cu utilaje acolo, mâine (n. red. sâmbătă), la ora 11.00, avem o întâlnire la faţa locului cu autorităţile implicate pentru a vedea ce putem face”, a declarat prefectul.
Acesta spune că la Comitetul Naţional pentru situaţii de Urgenţă a propus realizarea investitiei Salrom pentru care există contract semnat în urma unei licitatii vizând punerea în siguranţă a albiei pe o lungime de 1,7 kilometri, adică pe toată portiunea care trece deasupra muntelui de sare, investiţie care ar putea începe în cel mult câteva săptămâni
„Am mai propus înfiinţarea unei acumulări nepermanente, o investitie a Apelor Române, care ar viza tăierea debitelor mari şi ar asigura siguranţa pe timpul lucrărilor de investiţii din albie, executarea unui canal într-o pădurice adiacentă zonei distruse, să preia întreg debitul. În plus, am propus demararea, în momentul în care este posibil, a lucrărilor de evaluare în subteran”, a declarat la Digi 24 prefectul judeţului Harghita.
Prefectul a făcut un apel la cetăţeni să nu renunţe, în viitor, la ideea unor vacanţe în această zonă, chiar dacă există această situaţie, menţionând că „sunt o mie de lucruri de văzut” în regiunea respectivă.
„O componentă foarte importantă ar fi un sprijin pentru cei din zonă prin a-i determina pe concetăţenii nostri să nu renunţe la ideea de sejururi în acea zonă. Sunt o mie de lucruri de văzut şi de experimentat, chiar dacă am pierdut mina din acest peisaj şi ar fi un sprijin extraordinar şi din punct de vedere economic dacă aţi putea să ne ajutaţi în acest fel, dat fiind că oamenii de aici trăiesc din turism şi exploatarea sării”, a mai spus prefectul de Harghita.
Joi, societatea Naţională a Sării SA a anunţat că, din cauza creşterii semnificative a debitului pârâului Corund, în jurul orei 10.52, digul construit în subteranul Salinei Praid de către angajaţii Salrom a cedat, la presiunea apei care a pătruns pe dedesubt.
Sectorul minier Telegdy, unde se desfăşoară activitatea de producţie şi unde se aflau instalaţia de preparare şi combina minieră, nu mai poate fi salvat de pătrunderea apei. Stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, iar echipamentele şi utilajele nu mai pot fi recuperate.
Salrom face precizări în legătură cu investițiile „majore” făcute acolo
Societatea Naţională a Sării precizează că, în cursul anului 2024, Salrom a făcut „investiţii majore” din fonduri proprii la Salina Praid – grav afectată de inundaţi – pentru remedierea şi prevenirea unor asrfel de situaţii.
Potrivit conducerii societăţii, printre altele, a fost realizat un bypass din ţevi montate pe un pat de argilă compactată şi protejată de geo membrană impermeabilă şi a fost curăţată albia veche a pârâului Corund până la nivelul rocii de sare, investiţiile depăşind două milioane de lei. Conducerea Salrom precizează că societatea comercială are ca principal scop exploatarea sării, „NU regularizarea cursurilor de apă”. În plus, „NU este proprietara şi NU are drept de administrare asupra terenului aferent albiei pârâului Corund”, şi nici „NU are atribuţii” în privinţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.
„În cursul anului 2024, Salrom a făcut investiţii majore din fonduri proprii pentru remedierea şi prevenirea unor eventuale inundaţii. Am realizat un bypass de 96 de metri lungime din ţevi corugate montate pe un pat de argilă compactată şi protejată de geomembrană impermeabilă, am curăţat albia veche a pârâului Corund până la nivelul rocii de sare, golurile şi crăpăturile de dizolvare identificate fiind ulterior umplute cu beton, am construit un canal suplimentar de siguranţă destinat preluării unor debite care depăşea capacitatea ţevilor de bypass, am refăcut digul albiei pârâului Corund pentru protecţia în cazuri de viitură”, se arată într-un comunicat de presă al Salrom, publicat pe site-ul instituţiei.
Sursa citată menţionează că toate aceste investiţii au depăşit două milioane de lei, lucrările menţionate fiind executate „conform indicaţiilor reprezentanţilor ABA Mureş/SGA, Salrom neavând specialişti în domeniul lucrărilor hidrotehnice.
Contracte în derulare în 2025
Conducerea Salrom a precizat că pe parcursul anului 2025 erau în curs de derulare: un contract semnat pentru proiectarea şi execuţia unei lucrări de betonare şi impermeabilizare a albiei pârâului Corund pe o lungime de 1,3 kilometri, în valoare de 10.000.000 lei şi o achiziţie viitoare pentru analiză şi solicitare avize cu scopul betonării şi impermeabilizării unei albii suplimentare în lungime de 270 de metri, proiectare şi execuţie a cărei valoare estimată este de 1.000.000 lei.
„În paralel, în 2025 se efectuau lucrări de urgenţă legate de impermeabilizarea albiei şi astuparea sufoziunilor apărute, a căror valoare a depăşit 2.200.000 lei. Toate sumele de mai sus sunt din fonduri proprii SNS SA, valoarea totală fiind de aproximativ 15.200.000 lei”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit conducerii Salrom, societatea comercială are ca principal scop exploatarea sării, „NU regularizarea cursurilor de apă”.
„În plus, Societatea Naţională a Sării SA NU este proprietara şi NU are drept de administrare asupra terenului aferent albiei pârâului Corund, şi nici NU are atribuţii în:- întreţinerea şi operarea digurilor, barajelor, acumulărilor şi a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.- curăţarea albiilor râurilor şi a canalelor pentru a preveni blocajele”, se mai arată în comunicatul citat.
Conducerea Salrom consideră că, în contextul ultimelor evenimente, societatea a acţionat „prompt şi eficient”,realizând, din surse proprii şi într-un timp scurt, lucrări de urgenţă, care au avut ca scop asigurarea continuităţii în exploatarea minieră, pentru a nu afecta economia locală; prevenirea unor avarii majore sau a unor incidente sociale; crearea unui ecart de timp pentru elaborarea şi implementarea unor investiţii de durată, menite să stabilizeze regiunea pe termen lung.
„Aceste intervenţii au fost grele, necesare şi de impact, însă sunt doar un pas în strategia pe termen lung a companiei de a asigura un mediu sigur şi stabil pentru comunitate şi pentru activitatea economică”, menţionează Salrom.
Debitul râului, de 100 de ori mai mare decât în mod normal
Potrivit sursi citate, „din păcate”, în ultima perioadă, dar mai ales în dimineaţa de 27 mai, debitul pârâului Corund a fost de 60 m³/sec, adică de 100 ori mai mare faţă de debitul mediu normal(0,2-0,5 m³/sec), fiind cel mai mare debit înregistrat în ultimii 30 de ani.
În comunicatul citat se mai arată că, într-un „astfel de context excepţional”, lucrările efectuate de Salrom cu „eforturi deosebite” şi cu „asumarea unor riscuri” s-au dovedit a nu fi de ajuns. În faţa unor debite extreme şi istorice, singurele lucrări care considerăm că ar fi putut duce la limitarea unor efecte devestatoare ar fi trebuit să cuprindă regularizarea (inclusiv construcţia unor baraje) şi decolmatarea pârâului Corund în amonte de Salina Praid şi cel puţin pe tot traseul comunei Praid, se menţionează în acelaşi comunicat.
„Suntem alături de comunitate şi vom face tot posibilul pentru a asigura o soluţie durabilă şi sigură. Vom fi permanenţi în comunicare, vom explica pas cu pas ce se întâmplă şi ce măsuri speciale vom implementa. Fenomenele meteo defavorabile au adus pierderi care nu pot fi cuantificate, atât pentru SNS SA, cât şi pentru întreaga comunitatea din Praid. Cu toate că impactul financiar este considerabil, Societatea Naţională a Sării SA,cu sprijinul Guvernului României, îşi doreşte să continue activitatea istorică desfăşurată cu succes la Salina Praid şi îşi doreşte ca redeschiderea minei turistice şi a activităţii de exploatare să se facă în cel mai scurt timp posibil. Societatea Naţională a Sării SA va continua să depună toate eforturile (materiale şi umane) necesare pentru reducerea impactului”, afirmă directorul general al Saşlrom, Constantin-Dan Dobrea.
Joi, după ce mai mulţi mineri au ieşit cu ochii în lacrimi din Salina Praid, zeci de localnici pentru care salina era singura variantă pentru „a pune o pâine pe masă”, după cum a declarat vineri ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-au revoltat acuzând conducerea Salrom de neglijenţă şi de faptul că, deşi au avut numeroase semnale, nu au făcut nimic pentru a preveni dezastrul.
Premierul Cătălin Predoiu: La nivelul Guvernului lucrăm pentru înlăturarea pagubelor și salvarea Salinei Praid
Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu a decis constituirea unui grup de lucru interministerial care va evalua pagubele produse de precipitațiile abundente în proximitatea obiectivului Mina Salina Praid și va decide măsurile ce vor fi demarate în regim de urgență pentru înlăturarea pagubelor produse și pentru refacerea și salvarea salinei.
Din grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului vor face parte secretari de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne.
De asemenea, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, convocat de prim-ministrul interimar, a adoptat în data de 29 mai 2025 Hotărârea CNSU nr. 7 privind evaluarea și stabilirea unor măsuri specifice pentru revenirea la starea de normalitate la nivelul obiectivului Mina Salina Praid. Potrivit acestei Hotărâri, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sunt abilitate să analizeze situația și să propună Guvernului măsuri urgente, inclusiv prin alocarea de resurse financiare suplimentare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
”Ne confruntăm cu o situație care impune acțiune imediată. Trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că oamenii din zonă și cei implicați în acțiunile de limitare a pagubelor sunt în siguranță, dar este deopotrivă important să avem o imagine clară a situației din teren, pentru a asigura cât mai rapid resursele necesare lucrărilor de refacere din zonă. Este nevoie de o perspectivă de ansamblu, care să aibă în vedere specificul zonei și care să le readucă oamenilor din zonă speranța că potențialul economic și turistic local va reuși să renască după această încercare provocată de ploile abundente din ultima perioadă. Le-am solicitat ministerelor ce vor fi angrenate în acest demers implicare și responsabilitate maximă și să găsească cele mai eficiente soluții de coordonare cu autoritățile locale, pentru ca viața oamenilor din zonă să poată reveni cât mai curând la normal, iar Mina Salina Praid să fie salvată”, a afirmat prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu.
