Creșterea constantă a nivelului oceanelor și mărilor amenință insule precum Maldivele și Tuvalu, ridicând întrebarea asupra soartei locuitorilor acestor teritorii.
Fenomenul nu mai aparține domeniului science-fiction. Schimbările climatice generează o criză internațională majoră, punând în pericol existența unor popoare care riscă să își piardă atât teritoriul, cât și identitatea națională, conform Hotnews.
„Este cea mai profundă dramă pe care o poate trăi un popor, o țară sau o națiune”, a subliniat pentru AFP Mohamed Nasheed, fost președinte al Maldivelor.
Creșterea alarmantă a nivelului mării
Conform analizei experților ONU pe probleme de climă, nivelul apelor a crescut deja cu 15-25 de centimetri de la începutul secolului XX, iar ritmul creșterii se accelerează, în special în regiunile tropicale. Dacă această tendință continuă, nivelul oceanelor ar putea crește cu aproape un metru în jurul arhipelagurilor din Pacific și Oceanul Indian până la sfârșitul secolului.
O situație fără precedent
În trecut, statele au dispărut în urma conflictelor armate, însă nu există precedent istoric pentru dispariția completă a unei țări din cauza creșterii nivelului mării sau a altor fenomene meteorologice extreme, notează Sumudu Atapattu, Universitatea Wisconsin, Madison.
Un studiu citat de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) estimează că cinci națiuni – Maldive, Tuvalu, Insulele Marshall, Nauru și Kiribati – ar putea deveni nelocuibile până în 2100, generând aproximativ 600.000 de refugiați climatici fără cetățenie.
În Maldive, guvernul a implementat proiecte ambițioase de adaptare. Insula artificială Hulhumalé, situată în apropierea capitalei Malé, găzduiește acum circa 100.000 de persoane și se ridică la doi metri deasupra nivelului mării – dublul înălțimii majorității insulelor locuite. Proiectul include infrastructură modernă, sisteme de drenaj îmbunătățite și protecții costiere consolidate.
Tuvalu – vulnerabilitate extremă
Structura geografică a Tuvalu o face deosebit de vulnerabilă la schimbările climatice, notează Earth.org. Cele nouă atoli și insule joase sunt afectate simultan de încălzirea globală și de topirea calotelor glaciare polare și a ghețarilor. IPCC raportează accelerarea nivelului mării, impactul fiind deosebit de sever asupra statelor insulare mici.
În plus, Tuvalu se confruntă cu fenomene meteorologice tot mai frecvente și intense, precum cicloanele și valurile de furtună, care erodează ecosistemele și amenință traiul locuitorilor.
Scufundarea Tuvalu ar avea consecințe semnificative la nivel global, reprezentând un avertisment asupra riscurilor generate de inactivitatea în fața schimbărilor climatice. Pierderea insulei nu ar însemna doar strămutarea populației, ci și dispariția moștenirii culturale și istorice a comunității.
Redefinirea conceptului de stat
Convenția de la Montevideo din 1933 definește un stat prin patru elemente fundamentale: teritoriu delimitat, populație stabilă, guvern funcțional și capacitatea de a menține relații internaționale. Dispariția teritoriului compromite cel puțin unul dintre acești piloni.
„Trebuie să înțelegem că statalitatea reprezintă o construcție juridică pe care am elaborat-o pentru necesitățile dreptului internațional. Prin urmare, ar trebui să fim capabili să concepem o nouă construcție juridică care să includă aceste state fără teritoriu”, explică Atapattu.
Strategii de adaptare – Insulele Marshall
În Insulele Marshall, majoritatea locuitorilor nu doresc să părăsească țara. „Plecarea nu face parte din planurile mele”, afirmă Alson Kelen, expert în navigație tradițională și construcția de canoe. „Toată lumea [de aici] vrea să ridice torța și să lupte împotriva schimbărilor climatice și să încerce să reziste cât mai mult posibil.”
Țara implementează un plan cuprinzător de protecție: în Majuro, capitala, aeroportul este consolidat, iar clădirile guvernamentale sunt mutate pe terenuri mai înalte. În insulele periferice, comunitățile construiesc diguri maritime și cooperative de pescuit, cu scopul de a proteja populația atât de creșterea nivelului mării, cât și de secetă și insecuritate alimentară.
Planul prevede, de asemenea, o triere a atolilor: resursele vor fi concentrate în zonele cele mai protejate, iar locuitorii din alte regiuni vor fi mutați sau vor trebui să se adapteze local.
Inițiativa „Rising Nations”
Proiectul „Rising Nations”, lansat de mai multe guverne din Pacific, urmărește recunoașterea de către ONU a statalității națiunilor amenințate de dispariția teritoriului. „Scopul nostru este să determinăm ONU să ne recunoască calitatea de națiune, chiar dacă pământul nostru va fi acoperit de ape, pentru că aceasta definește cine suntem”, declară Kausea Natano, prim-ministrul Tuvalu.
Specialiștii explorează modele de guvernare în care cetățenii, teritoriul și structurile administrative pot fi separate geografic.
„Am putea avea teritoriul într-o locație, cetățenii răspândiți în altă parte, iar structurile guvernamentale într-un al treilea loc”, explică Kamal Amakrane, director al Centrului Global pentru Mobilitatea Climatică, Universitatea Columbia.
Implementarea acestui model ar presupune o „declarație politică” a ONU, urmată de un „tratat” între statul amenințat și o națiune gazdă, care să permită funcționarea guvernului în exil. Cetățenii ar putea locui în statul gazdă sau în alte țări, beneficiind de dublă cetățenie.
