Sondajul Eurobarometru privind nivelul de pregătire al cetățenilor Uniunii Europene pentru dezastre climatice indică diferențe semnificative între statele membre.
Regiunile din sudul Europei, expuse frecvent efectelor schimbărilor climatice, înregistrează un nivel redus de informare și pregătire, conform g4media.ro.
Un exemplu de dezastru climatic din anul trecut a fost furtuna Boris, care a afectat Europa Centrală și de Est, provocând 24 de decese în Republica Cehă, Austria, Polonia, Slovenia și România, precum și pagube materiale. În România, județul Galați a fost puternic afectat, cu șapte victime și aproape 100 de persoane evacuate după o viitură severă. Alte inundații au avut loc în Spania (Valencia) și Germania, soldate cu cel puțin 258 de morți.
Aceste evenimente au fost printre cele mai costisitoare dezastre climatice la nivel global în 2023. În acest context, sondajul Eurobarometru arată că 40% dintre europeni se consideră pregătiți pentru astfel de situații, iar sub 10% cunosc planurile de intervenție ale orașului sau regiunii lor.
Sondaj de anul trecut
Sondajul, desfășurat în februarie-martie 2024, pe un eșantion de peste 26.000 de cetățeni, evidențiază variații semnificative între țări. Cele mai ridicate niveluri de informare au fost raportate în Suedia (20%) și Finlanda (19%), în timp ce Malta și Grecia au avut cele mai scăzute valori (2%). România se situează la media europeană în ceea ce privește percepția asupra pregătirii pentru dezastre.
Slovenia se remarcă printr-un nivel ridicat de conștientizare, cu 65% dintre cetățeni declarându-se pregătiți. Acest aspect ar putea fi influențat de experiența inundațiilor din 2023, care au determinat o implicare crescută a populației în acțiuni de prevenție.
În nordul Europei, Suedia și Finlanda înregistrează o participare mai ridicată la exerciții de intervenție în situații de urgență, ceea ce poate contribui la un grad mai mare de pregătire. În schimb, în sudul Europei, țări precum Portugalia (27%), Grecia (28%) și Spania (29%) raportează niveluri mai scăzute de percepție a pregătirii, deși sunt frecvent afectate de incendii și valuri de căldură extreme.
În vestul și centrul Europei, Franța (30%), Olanda (31%) și Belgia (37%) se află sub media europeană privind sentimentul de pregătire. Statele baltice și Europa de Est, inclusiv Letonia și Bulgaria, au raportat, de asemenea, niveluri reduse de încredere în capacitatea lor de a gestiona dezastrele.
Importanța reacției populației
Profesorul David Alexander de la University College London subliniază importanța reacției adecvate a populației și a furnizării de informații clare de către autorități. Acesta menționează că în cazul inundațiilor din Valencia, unde au fost peste 200 de victime, avertizările meteo au fost disponibile, însă procesul administrativ și reacția socială nu au fost eficiente.
Sondajul arată că 65% dintre europeni consideră necesară o mai bună informare pentru a putea gestiona riscurile asociate dezastrelor. În special, țările din sudul Europei – Grecia, Portugalia, Malta, Spania, Cipru și Italia – se declară cel mai puțin informate în acest domeniu.
Între 1993 și 2022, evenimentele meteorologice extreme au fost asociate cu peste 765.000 de decese la nivel global. Italia, Grecia și Spania se numără printre țările europene cu cel mai mare impact uman și economic cauzat de astfel de fenomene.
