În perioada Crăciunului și a Revelionului, timpul petrecut în interior crește, ceea ce poate duce la o expunere mai mare la surse de poluare adesea ignorate, precum sobele pe lemne, activitățile de gătit sau fumul de tutun.

Calitatea aerului din locuință poate fi afectată semnificativ, cu posibile consecințe asupra sănătății, conform Mediafax.

Datele prezentate în studii recente indică faptul că aerul din interiorul clădirilor nu este, în mod constant, mai curat decât cel exterior. În anumite situații, concentrațiile de substanțe nocive pot fi de 10–20 de ori mai mari în spații închise, ceea ce ridică probleme relevante din perspectivă sanitară.

Conform Ministerului Sănătății din Italia, principalele surse de poluare indoor sunt legate de procesele de combustie utilizate pentru încălzire și gătit, inclusiv lemnul, gazul și cărbunele. La acestea se adaugă fumul pasiv de tutun, produsele de curățenie, mucegaiul și acarienii, fiecare contribuind la degradarea calității aerului interior.

Aceste surse pot genera o gamă largă de poluanți, precum monoxidul de carbon, compușii organici volatili (COV), dioxidul de azot și particulele fine PM2.5, substanțe asociate cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și alergice.

Creșterea utilizării sobelor pe lemne în locuințele europene, motivată frecvent de considerente estetice sau economice, este semnalată ca o problemă de sănătate publică. Analize independente arată că arderea lemnului și a cărbunelui contribuie semnificativ la emisiile de particule fine în Uniunea Europeană, în unele cazuri depășind nivelurile generate de traficul rutier, scrie Fanpage.

Anchetă în Marea Britanie

O anchetă realizată recent în Regatul Unit, preluată de presa britanică, asociază utilizarea domestică a sobelor pe lemne și cărbune cu aproximativ 2.500 de decese anual. De asemenea, sunt menționate mii de cazuri noi de astm și diabet atribuite poluării provenite din aceste surse.

Potrivit experților în mediu și sănătate ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în locuințele unde sobele nu sunt ventilate corespunzător, nivelurile de particule și gaze pot depăși de peste 100 de ori limitele recomandate pentru protejarea sănătății. Expunerea la acești poluanți este corelată cu inflamații cronice, scăderea funcției pulmonare și creșterea riscului de boli cardiovasculare și tumori.

Specialiștii indică o serie de măsuri practice pentru diminuarea poluării aerului interior. Printre acestea se numără reducerea frecvenței alimentării sobelor cu lemne, asigurarea unei ventilații adecvate în timpul și după utilizarea acestora și evitarea funcționării șemineelor sau sobelor atunci când în locuință se află persoane vulnerabile. Aceste precauții sunt cu atât mai importante în prezența copiilor, a vârstnicilor sau a persoanelor cu afecțiuni respiratorii.

Gătitul și impactul asupra calității aerului interior

Pe lângă sistemele de încălzire, activitățile din bucătărie reprezintă o sursă suplimentară de poluanți. Procesele de gătit, în special prăjirea, pot genera cantități semnificative de particule PM2.5 și COV. În absența unei ventilații corespunzătoare, aceste substanțe pot irita căile respiratorii și pot agrava afecțiuni existente, precum astmul.

Utilizarea constantă a hotei sau a sistemelor de evacuare externă în timpul gătitului, precum și menținerea unei circulații eficiente a aerului în bucătărie și în spațiile adiacente, sunt măsuri esențiale. O ventilație adecvată și o utilizare atentă a surselor de combustie pot contribui la reducerea semnificativă a riscurilor asociate poluării aerului interior.