Un nou studiu de referință publicat de Comisia EAT-Lancet avertizează că sistemele alimentare actuale depășesc limitele sigure ale Pământului și riscă să destabilizeze planeta. Chiar dacă omenirea ar opri mâine arderea de cărbune, petrol și gaze, efectele alimentației actuale ar fi suficiente pentru a încălzi clima peste pragul critic de 1,5°C, arată cercetătorii.
Raportul, realizat de peste 70 de oameni de știință de pe șase continente, este cea mai amplă evaluare globală de până acum asupra modului în care obiceiurile alimentare contribuie la criza climatică, pierderea biodiversității și degradarea resurselor naturale, notează Politico.
O treime din emisiile globale provin din alimente
Aproape o treime din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de sistemele alimentare – de la metanul produs de vite, la defrișările masive pentru hrana animalelor și utilizarea energiei fosile pentru îngrășăminte.
„Rezultatele sunt îngrijorătoare”, a declarat Johan Rockström, co-președintele comisiei. „Doar mâncarea ne-ar putea împinge dincolo de 1,5°C – dar mâncarea ne poate și salva, dacă schimbăm modul în care producem și consumăm.”
„Dieta planetară”: soluția pentru 10 miliarde de oameni
Studiul oferă și o foaie de parcurs pentru schimbare. O „dietă planetară sănătoasă”, bazată pe fructe, legume, leguminoase, nuci și consum redus de carne roșie și zahăr, ar putea asigura o alimentație echilibrată pentru 10 miliarde de oameni fără a depăși limitele planetei. Potrivit estimărilor, această transformare ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature anual și reduce emisiile alimentare cu peste 50%. Costurile ar fi între 200 și 500 de miliarde de dolari anual, dar economiile în sănătate și mediu ar depăși 5 trilioane de dolari.
Europa, de la promisiune la recul
Europa, cândva considerată un lider global al tranziției verzi, a ratat șansa de a conduce schimbarea. Studiul EAT-Lancet din 2019 a inspirat Strategia UE „De la fermă la furculiță”, parte a Pactului Verde European inițiat de Ursula von der Leyen. Obiectivul era reducerea pesticidelor, îngrășămintelor și promovarea unei alimentații sănătoase și ecologice.
La cinci ani distanță, strategia este aproape abandonată. În fața protestelor fermierilor, a presiunii industriei cărnii și lactatelor și a crizelor geopolitice, Uniunea Europeană a renunțat la cele mai ambițioase reforme alimentare.
Europa poluează cel mai mult – dar dă înapoi
Conform raportului, cei mai bogați 30% dintre oameni generează peste 70% din presiunile asupra mediului, iar Europa este responsabilă pentru o mare parte din daunele globale cauzate de sistemele alimentare.
Dacă economiile emergente ar adopta diete bogate în carne, în stil occidental, avertizează cercetătorii, „aceasta este calea sigură către un dezastru ecologic și de sănătate”.
O șansă pentru o nouă revoluție alimentară
Comisia EAT-Lancet insistă că alimentele nu sunt doar o problemă, ci și o soluție.
Transformarea sistemului alimentar – de la agricultură durabilă la reducerea risipei alimentare – ar putea genera beneficii economice și ecologice de 5 trilioane de dolari anual.
„Alimentația este cheia bunăstării umane și a sănătății planetei”, a declarat co-președinta Shakuntala Thilsted. „Schimbarea trebuie să garanteze nu doar suficiente calorii, ci și dreptul la hrană, locuri de muncă echitabile și un mediu sănătos pentru toți.”
