Un studiu recent realizat de cercetătorii Andrea și Mauro Gilli, în cadrul Colegiului de Apărare al NATO, atrage atenția asupra unui efect mai puțin discutat al schimbărilor climatice: dificultatea tot mai mare de a detecta submarinele.
Creșterea temperaturii oceanelor și modificările în nivelul de salinitate ar putea reduce considerabil raza de detecție a sistemelor sonar, punând presiune asupra strategiei de apărare maritimă a NATO. Conform Business Insider, studiul analizează atât date istorice (1970–1999), cât și proiecții pentru viitor (2070–2099), iar concluziile indică un trend îngrijorător, conform techrider.ro.
O nouă provocare pentru securitatea maritimă
Potrivit cercetării, în majoritatea zonelor de interes strategic, distanțele la care submarinele pot fi detectate sunt în scădere. Această tendință este deosebit de pronunțată în Atlanticul de Nord și Pacificul de Vest, două regiuni esențiale pentru echilibrul geopolitic global și descurajarea unor actori precum Rusia, China și Coreea de Nord.
Un exemplu concret este Golful Biscaya, unde raza de detecție a submarinelor a scăzut semnificativ, de la 60 km la doar 35 km. De asemenea, în Pacificul de Vest, între lanțurile de insule strategice, raza de detecție a scăzut de la 10 km la doar 7 km, ceea ce ar putea permite o activitate subacvatică mai greu de monitorizat în zone de interes pentru operațiunile NATO.
O excepție notabilă este reprezentată de Marea Japoniei (sau Marea de Est), unde, paradoxal, raza de detecție ar putea crește semnificativ, de la 10 km la 45 km. Această anomalie este atribuită unor schimbări specifice în salinitate, temperatură și curenți oceanici, care influențează propagarea undelor sonore.
O schimbare fundamentală în tacticile navale
Submarinele sunt un element esențial al strategiilor de apărare și descurajare nucleară, mizând pe capacitatea lor de a rămâne nedetectate. De-a lungul deceniilor, acestea au fost monitorizate cu ajutorul sistemelor sonar, atât de pe nave, cât și din aer sau de pe alte submarine. Modificările acusticii oceanice cauzate de schimbările climatice riscă să altereze fundamental această dinamică, impunând noi abordări în războiul naval.
„Detectarea submarinelor va deveni mai dificilă”, se afirmă în raport, ceea ce poate oferi un avantaj tactic forțelor subacvatice ale NATO.
Pe de altă parte, provocările pentru forțele antisubmarin ale alianței cresc, necesitând adaptarea tehnologiilor și strategiilor militare.
Lipsa unei strategii clare din partea Pentagonului
Deși astfel de constatări subliniază impactul semnificativ al schimbărilor climatice asupra securității globale, reacția autorităților militare americane nu reflectă o prioritizare a acestor probleme. În ciuda rapoartelor și avertismentelor venite din partea experților, Departamentul american al Apărării pare să minimizeze riscurile climatice asupra strategiilor de apărare.
Recent, Pete Hegseth, oficial din conducerea Pentagonului, a declarat că departamentul „nu se ocupă de prostiile legate de schimbările climatice”, indicând o atitudine sceptică față de necesitatea unor măsuri adaptative în domeniul apărării.
În acest context, studiul realizat de Colegiul de Apărare al NATO ridică semne de întrebare cu privire la viitorul operațiunilor submarine și capacitatea alianței de a răspunde eficient provocărilor impuse de schimbările climatice. Cu o lume maritimă în schimbare, adaptarea strategiilor devine esențială pentru menținerea securității globale.
