În România există o regiune care, în viitorul apropiat, va trece prin transformări radicale, ce o vor face de nerecunoscut, ca urmare a schimbărilor climatice.
Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, o veritabilă „Sahară românească” începe să prindă contur în această zonă. Schimbările climatice au un impact devastator asupra agriculturii, iar recoltarea devine din ce în ce mai dificilă.
Europa de Est, inclusiv România, se confruntă cu secete prelungite și recurente, după cum arată datele recente ale Observatorului European al Secetei (EDO). În mod special, sudul României și partea sudică a Ungariei au fost grav afectate în lunile de vară, conform unui reportaj realizat de AFP și preluat de Fanatik.
Se luptă să își salveze culturile
În sud-estul României, Iulia Blagu, o agricultoare, se luptă să salveze recoltele de floarea-soarelui și porumb din calea secetei necruțătoare. După ce a preluat ferma de 300 de hectare din Urziceni, a știut că provocările legate de secetă vor deveni o problemă majoră. Ceea ce nu a prevăzut, însă, a fost nevoia de a se împrumuta pentru a plăti angajații, o premieră în cariera sa.
Potrivit prognozelor, anul 2024 ar putea fi cel mai călduros de până acum, conform Observatorului European Copernicus. Sudul României este cel mai afectat, unde o vastă întindere de nisip, de aproximativ 100.000 de hectare, aproape de Dunăre, este cunoscută sub numele de „Sahara românească”. Aceasta crește constant pe măsură ce încălzirea globală avansează, iar România pierde anual aproximativ 1.000 de hectare de teren agricol, conform Ministerului Mediului.
Va deveni deșert în 50 de ani, dacă va continua încălzirea globală
Ministerul avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, sudul țării ar putea deveni un deșert în următorii 50 de ani. De altfel, încă din 1959 a fost creat un centru de cercetare în zonă, cu scopul de a valorifica nisipurile și a oferi agricultorilor suportul necesar pentru aface față acestor schimbări dramatice. În contextul actual al încălzirii globale, acest centru devine esențial pentru supraviețuirea agriculturii în regiune.
„Schimbările climatice ne obligă să încercăm noi soiuri de plante, de neconceput în trecut,” a spus Aurelia Diaconu, o cercetătoare de la acest centru, conform unei declarații citate de news.ro. În fața acestor provocări, mulți agricultori se simt copleșiți și caută ajutor divin. De asemenea, unii sapă adânc în sol, în speranța de a găsi apă, dar situația devine tot mai disperată. Un muncitor din construcții, Marian Florea, a remarcat că „nu mai apare nicio apă, clima s-a schimbat radical”.
Un localnic a observat că nivelul apei din zonă a scăzut dramatic într-un singur an și se teme că va dispărea complet până în toamnă. În acest climat nesigur, agricultorii trebuie să se adapteze. Iulia Blagu, de exemplu, a renunțat la cultivarea porumbului, deși acesta era o sursă majoră de venituri. În schimb, se orientează către culturi mai rezistente la căldură, cum ar fi sorgul, iar în viitor ar putea să înceapă să cultive coriandru sau năut, plante mai rezistente la secetă.
