Un studiu internațional de amploare, publicat în prestigiosul jurnal științific Ambio, analizează relația emoțională și cognitivă a oamenilor cu natura. Cercetarea a inclus peste 56.000 de participanți din 61 de țări, iar concluziile dezvăluie că apropierea față de mediul natural este influențată nu doar de geografie, ci și de factori culturali, sociali și economici.

Croația și Bulgaria, în topul mondial al conexiunii cu natura

Deși Uniunea Europeană este recunoscută pentru politicile sale solide de mediu, doar Croația și Bulgaria reușesc să se claseze în top 10 la nivel global în privința atașamentului față de natură. Potrivit studiului transmis de Euronews, tradițiile locale, biodiversitatea bogată și stilul de viață mai apropiat de mediul rural explică această performanță remarcabilă.

Țările dezvoltate, surprinzător de deconectate

La polul opus, Spania, Germania și Olanda se numără printre statele europene cu cel mai redus nivel de conexiune cu mediul natural. Autorii indică drept cauze principale urbanizarea intensă, densitatea mare a populației și dependența de tehnologie.

Cercetătorii subliniază că „conexiunea cu natura” reprezintă un indicator puternic al modului în care oamenii se percep ca parte a lumii naturale. Persoanele cu un atașament emoțional mai profund prezintă, în general, o stare de sănătate mai bună, echilibru emoțional crescut și tendința de a adopta comportamente ecologice.

Un alt rezultat interesant al studiului este corelația strânsă dintre spiritualitate și intensitatea legăturii cu natura: indivizii cu un nivel spiritual mai ridicat tind să simtă o conexiune mai profundă cu mediul înconjurător.

Factorii care influențează relația cu natura

Studiul evidențiază cinci elemente esențiale care modelează atașamentul oamenilor față de mediu:

• Urbanizarea: cu cât mediul este mai urban, cu atât scade conexiunea cu natura.
• Prosperitatea economică: veniturile ridicate sunt paradoxal asociate cu un atașament mai slab.
• Digitalizarea: folosirea intensă a internetului limitează contactul cu mediul natural.
• Biodiversitatea locală: zonele bogate în specii stimulează apropierea emoțională.
• Spiritualitatea: sporește percepția naturii ca parte a propriei identități.

În mod surprinzător, numărul organizațiilor de mediu dintr-o țară nu influențează direct nivelul de conexiune resimțit de populație.

Situația îngrijorătoare a pădurilor din Europa

Europa este acoperită în proporție de aproximativ 40% de păduri, dintre care peste un sfert se află sub forme de protecție. Cu toate acestea, biodiversitatea forestieră se confruntă cu un declin semnificativ, cauzat în principal de exploatarea intensivă.

În octombrie, Parlamentul European a respins un proiect legislativ care ar fi impus statelor membre să monitorizeze unitar „starea de sănătate” a pădurilor – o inițiativă considerată crucială în contextul schimbărilor climatice. Proiectul prevedea colectarea de date standardizate privind impactul incendiilor, secetei, dăunătorilor și activităților umane asupra pădurilor europene.

Reconectarea cu natura – o necesitate, nu doar o dorință

Potrivit cercetătorilor, restabilirea unei relații autentice între oameni și mediul natural ar putea juca un rol central în combaterea crizelor ecologice actuale: pierderea biodiversității, degradarea ecosistemelor și accelerarea schimbărilor climatice.

Într-o Europă din ce în ce mai urbanizată, digitalizată și dependentă de tehnologie, reconectarea cu natura nu mai reprezintă un simplu beneficiu personal, ci o necesitate vitală pentru viitorul societății și al mediului.