Țările rămân angajate în planurile lor naționale privind clima și caută să conducă tranziția către energia curată, în timp ce Statele Unite intenționează să iasă din Acordul de la Paris privind clima, a declarat joi, în primul său discurs din acest an, cel mai înalt oficial al ONU pentru climă potrivit Reuters.
Țările lumii rămân angajate față de planurile climatice după ieșirea SUA din Pactul de la Paris, afirmă șeful ONU pentru climă
Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, a stabilit prioritățile înaintea discuțiilor anuale privind clima din noiembrie și a încurajat țările să pregătească planuri climatice naționale mai puternice în acest an, chiar și după ce președintele american Donald Trump a declarat că va retrage al doilea mare emitent de gaze cu efect de seră din lume din Acordul de la Paris, arată Reuters.
„O țară poate face un pas înapoi, dar altele deja îi iau locul pentru a profita de oportunitate și pentru a culege recompensele masive: creștere economică mai puternică, mai multe locuri de muncă, mai puțină poluare și costuri de sănătate mult mai mici, energie mai sigură și mai accesibilă”, a declarat Stiell într-un discurs susținut în capitala Braziliei, Brasilia, alături de președintele COP30, ambasadorul André Corrêa do Lago.
Întrebată care sunt țările care își intensifică eforturile, Stiell a spus că se va afla la sfârșitul anului, când țările vor prezenta o nouă serie de NDC.
„Apelul este pentru o ambiție mai mare, pentru ca aceste planuri să fie la nivelul întregii economii. Acestea vor fi cele mai cuprinzătoare planuri climatice elaborate vreodată, a treia generație de NDC-uri. Vom fi în măsură să oferim comentarii mai bune pe măsură ce le sintetizăm spre sfârșitul anului”, a declarat șeful ONU pentru climă.
„Dar în ceea ce privește acțiunile întreprinse, dacă ne uităm doar la ceea ce se întâmplă pe piețe, regiune cu regiune, țară cu țară, este foarte clar, așa cum am spus, că cei care merg înainte, indiferent de retorica celor care doresc să facă un pas înapoi”, a susținut el, citând, de exemplu, ceea ce fac China, Brazilia și India în ceea ce privește reducerea emisiilor.
Procesul de negociere privind clima „a reușit să contracareze tendința”
Stiell a declarat că, în cei 10 ani de la adoptarea Acordului de la Paris, lumea a devenit mai divizată, însă procesul de negociere privind clima „a reușit să contracareze tendința”.
Unele guverne s-au confruntat cu reacții politice negative față de politicile climatice. Candidații ecologiști din Europa își pierd sprijinul, iar SUA l-au ales pe Trump, care a făcut campanie împotriva agendei administrației Biden axate pe climă.
Chiar și așa, Stiell a declarat că, în ultimul deceniu, lumea a mobilizat aproximativ 2 000 de miliarde de dolari pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, bani destinați sprijinirii eforturilor țărilor mai sărace de a reduce emisiile și de a se adapta la impactul schimbărilor climatice, de la „aproape nimic”. Acesta a făcut apel la țări să crească suma de 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pe care au convenit să o vizeze la summitul de anul trecut privind clima.
Stiell a declarat că Acordul de la Paris oferă toate mecanismele necesare pentru a determina țările să reducă emisiile, dar recunoaște că „îi lipsește aplicabilitatea”.
„În cele din urmă, țările trebuie să aplice și să gestioneze la nivel național. Și ceea ce vedem acolo este acel decalaj între ceea ce trebuie făcut și ceea ce se face”, a spus el.
Stiell a mai spus că se așteaptă ca marea majoritate a țărilor să prezinte în acest an noi planuri naționale privind clima în temeiul Acordului de la Paris. CCONUSC are un termen limită de 10 februarie pentru prezentarea acestor planuri, dar multe țări au declarat că le vor prezenta mai târziu în cursul anului.
