Un studiu publicat recent în revista Nature Sustainability arată că o parte semnificativă a populației globale s-ar putea confrunta cu temperaturi extreme în următoarele decenii, iar capacitatea de adaptare actuală este insuficientă.
Conform acestui studiu, dacă temperaturile medii globale vor crește cu 2°C peste nivelurile din epoca preindustrială, numărul persoanelor expuse la perioade de căldură extremă ar putea ajunge la aproximativ 3,79 miliarde până în anul 2050 — aproape dublu față de estimările pentru 2010, conform stirileprotv.ro.
Aceste proiecții indică efecte semnificative asupra sănătății publice și asupra sistemelor de infrastructură, mai ales în regiunile deja vulnerabile climatic.
Autorii studiului subliniază că majoritatea schimbărilor climatice anticipate ar putea începe să se manifeste încă din acest deceniu, pe măsură ce temperatura medie globală se apropie de pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale.
Adaptarea la caniculă: o provocare urgentă
Jesus Lizana, cercetător la Universitatea Oxford și autor principal al lucrării, atrage atenția asupra ritmului adaptării necesare:
„Nevoia de adaptare la căldura extremă este mai urgentă decât ceea ce s-a estimat anterior. Noi infrastructuri trebuie să fie construite în decursul anilor următori, precum sisteme de răcire pasivă și de climatizare durabilă”.
Expunerea prelungită la temperaturi extreme poate depăși capacitatea fiziologică de reglare a organismului uman și poate genera efecte severe asupra sănătății, inclusiv amețeli, dureri de cap sau deces. Termenul „ucigașul tăcut” este folosit în literatura de specialitate pentru a descrie impactul gradual, dar sustrat atenției imediate, al acestor fenomene climatice.
Implicații pentru resurse și inegalități globale
Studiul evidențiază presiuni considerabile asupra rețelelor energetice, în special în țările în curs de dezvoltare, unde cererea de rafinări mai extensive pentru climatizare va crește exponențial. India, Filipine și Bangladesh sunt menționate ca state cu un număr foarte mare de persoane expuse la temperaturi extreme.
În plus, condițiile climatice modifică cerințele pentru răcire și climatizare în regiunile tropicale și ecuatoriale din Africa. Printre țările care ar putea resimți cel mai intens aceste schimbări se află Laos, Brazilia, Republica Centrafricană, Nigeria și Sudanul de Sud.
Pregătirea țărilor cu climă temperată
Coautoarea studiului Radhika Khosla subliniază vulnerabilitatea țărilor mai dezvoltate climatic:
„Cei mai defavorizați sunt, totodată, cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei tendințe de creștere a numărului de zile caniculare”.
Cu toate acestea, multe state cu climă temperată încă nu sunt conștiente pe deplin de riscurile asociate.
În țări precum Canada, Rusia sau Finlanda, proiecțiile indică o scădere a zilelor care necesită încălzire interioară, însă o creștere a numărului de zile călduroase pentru care infrastructura actuală nu este adecvată. Jesus Lizana avertizează:
„Țările bogate nu pot doar să aștepte și să presupună că totul va fi bine: în numeroase cazuri, ele sunt periculos de nepregătite pentru căldura care va veni în anii următori”.
