Lacurile din pădurea amazoniană se confruntă cu creșteri dramatice ale temperaturii apei, transformându-se în adevărate bazine fierbinți, pe fondul valurilor de căldură extreme și al secetei severe care afectează regiunea.
În unele cazuri, apele au depășit 40 de grade Celsius, ceea ce ridică îngrijorări majore privind supraviețuirea vieții acvatice, conform spotmedia.ro.
În timpul secetei extreme din 2023 și 2024, nivelurile apei au scăzut semnificativ, iar expunerea directă la soare a condus la încălzirea rapidă a lacurilor. Lacul Tefé, cu o adâncime de aproximativ doi metri, a atins 41 de grade Celsius, potrivit echipei conduse de Ayan Fleischmann de la Institutul Mamirauá pentru Dezvoltare Durabilă. Cercetătorii au relatat că apa era atât de fierbinte încât nu își puteau ține degetele scufundate nici măcar o secundă.
În septembrie 2023, aproximativ 200 de delfini de Amazon, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți în lac. Moartea acestora, împreună cu numeroase specii de pești, a fost pusă pe seama temperaturilor extreme ale apei, un fenomen fără precedent în ultima sută de ani, potrivit The Guardian.
Incidentul a determinat cercetătorii să studieze și alte lacuri din regiune. Rezultatele arată că jumătate dintre cele 10 lacuri investigate au atins temperaturi de peste 37 de grade Celsius în timpul zilei. În mod obișnuit, Lacul Tefé atinge aproximativ 30 de grade Celsius în lunile cele mai calde, însă în 2024 temperatura a urcat până la 40 de grade.
Lacurile se încălzesc rapid
Analizele indică faptul că lacurile amazoniene se încălzesc cu 0,3 – 0,8 grade Celsius pe deceniu, o rată superioară mediei globale. În același timp, suprafața lor s-a redus semnificativ: în timpul secetei din 2024, Lacul Tefé și-a pierdut 75% din suprafață, iar Lacul Badajós, 90%.
Creșterile de temperatură reprezintă un risc major pentru fauna acvatică. Delfinii, lamantinii și majoritatea speciilor de pești se reproduc în sezonul de ape scăzute, tocmai în perioadele în care lacurile devin fierbinți și instabile. Biologii avertizează că anul 2023 a constituit un „dezastru reproductiv” pentru numeroase specii, iar repetarea fenomenului ar putea provoca scăderi semnificative ale populațiilor.
Adrian Barnett, ecolog la Universitatea din Greenwich, subliniază amploarea transformărilor: „O creștere de 10 grade în masa unui lac imens este incredibilă. Energia necesară pentru o astfel de încălzire este colosală.”
Specialistul atrage atenția asupra limitelor intervențiilor locale:
„Este nevoie de o abordare sistemică, axată pe cauza principală: emisiile de combustibili fosili și încălzirea globală.”