Proiectele de la Turceni și Ișalnița, menite să înlocuiască grupurile pe lignit ale CE Oltenia și să reducă emisiile de carbon, sunt amânate din nou. Costurile au crescut cu peste 50%, iar România negociază cu Bruxelles-ul extinderea termenelor de decarbonare.
România se confruntă cu o nouă amânare în procesul de tranziție de la cărbune la energie mai curată. Licitațiile pentru proiectarea, echiparea și construirea celor două centrale pe gaze naturale care ar trebui să înlocuiască grupurile pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au fost din nou amânate.
Este vorba despre centrala CCGT Turceni (475 MW), dezvoltată în parteneriatul CEO – Tinmar Energy, și despre centrala CCGT Ișalnița (850 MW), un proiect comun CEO (59,9%) – Alro Slatina (40,1%).
Potrivit datelor analizate de Profit.ro, termenul-limită pentru depunerea ofertelor, stabilit inițial la 15 noiembrie 2025, a fost prelungit până la 30 decembrie 2025.
Proiecte-cheie pentru decarbonare, dar întârziate
Cele două investiții sunt parte esențială a Planului de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, aprobat de Comisia Europeană. Ele ar trebui să înlocuiască energia pe cărbune cu energie din surse mai puțin poluante, reducând semnificativ emisiile de CO₂ din regiune.
Însă proiectele sunt deja semnificativ întârziate, iar aceste întârzieri au forțat Guvernul României să solicite Bruxelles-ului amânarea termenelor de închidere a termocentralelor pe lignit din Oltenia.
Ambele investiții beneficiază de fonduri nerambursabile din Fondul de Modernizare, în valoare totală de peste 2 miliarde de lei, dar creșterea costurilor pune în pericol fezabilitatea economică.
De exemplu, investiția de la Turceni, estimată inițial la 1,66 miliarde lei, a ajuns la 2,66 miliarde lei, iar cea de la Ișalnița – de la 2,51 miliarde lei la 3,77 miliarde lei.
Impact asupra securității energetice și a tranziției verzi
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență care modifică calendarul de închidere a termocentralelor pe cărbune, întârzierea acestor proiecte amenință obiectivele de decarbonare și siguranța Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
„Ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă”, se arată în document.
Experții avertizează că această situație ar putea întârzia tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, obiectiv asumat de România până în 2050.
Scumpiri și blocaje în lanțurile de aprovizionare
Creșterea cu peste 50% a prețurilor echipamentelor, blocajele logistice și dificultățile de finanțare sunt principalele cauze ale întârzierilor. Mai multe companii interesate să participe la licitații au transmis autorităților că bugetele actuale nu reflectă realitatea pieței europene:
„Bugetul de licitație este sub nivelul actual al prețurilor pentru proiecte similare din Uniunea Europeană. Solicităm ajustarea acestuia pentru a reflecta costurile reale”, au transmis ofertanții.
Reprezentanții CE Oltenia și partenerii români au anunțat că vor accepta oferte cu până la 15% peste valoarea estimată, iar contractele vor include clauze de ajustare dinamică a prețurilor.
Termenul final: 2029
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că România s-a angajat în fața Comisiei Europene să finalizeze noile centrale până în 2029.
„Negocierile cu Comisia Europeană vizează o ajustare a calendarului de închidere a grupurilor pe lignit, pentru a permite tranziția sigură către energie curată”, se arată în documentul oficial.
Cele două proiecte – Turceni și Ișalnița – sunt considerate cruciale pentru atingerea obiectivelor de decarbonare și tranziție energetică ale României.
