Comisia Europeană intenționează să limiteze exporturile de deșeuri de aluminiu ale Uniunii Europene, cu scopul de a opri ieșirea materiilor prime esențiale și de a proteja industria europeană în procesul de decarbonizare. Anunțul a fost făcut marți de comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în cadrul unei conferințe organizate la Bruxelles, transmite Reuters.
Potrivit datelor furnizate de European Aluminium, exporturile UE de deșeuri de aluminiu au atins în 2024 un nivel record de 1,26 milioane de tone, cu aproximativ 50% mai mult față de acum cinci ani. Cea mai mare parte a cantității ajunge în Asia, unde cererea este în creștere.
Impactul tarifelor impuse de Donald Trump
Industria europeană afirmă că situația s-a agravat în ultima perioadă, pe fondul tarifelor introduse de președintele american Donald Trump:
- 50% taxe la importurile de aluminiu;
- 15% taxe la importurile de deșeuri de aluminiu.
Aceste măsuri au determinat o creștere a importurilor de deșeuri în SUA și o reducere a exporturilor americane, orientând cumpărătorii asiatici către piața europeană.
Bruxelles-ul pregătește o nouă măsură pentru 2026
Comisia Europeană monitorizează din iulie fluxurile de deșeuri de aluminiu și analizează introducerea unor restricții suplimentare.
„Astăzi lansăm lucrările pregătitoare pentru o nouă măsură care să abordeze problema scurgerilor de deșeuri de aluminiu”, a declarat Maros Sefcovic.
Noua reglementare ar urma să fie adoptată în primăvara anului 2026 și va fi „echilibrată”, ținând cont de interesele producătorilor, reciclatorilor și sectoarelor din lanțul industrial.
Deșeurile de aluminiu reprezintă o resursă crucială în tranziția verde a industriei europene. Reciclarea aluminiului consumă cu 95% mai puțină energie decât producția primară din bauxită — un avantaj major în reducerea emisiilor de carbon.
Reciclatorii se opun: cerere internă scăzută și capacitate limitată
Organismul reprezentativ al industriei de reciclare, EuRIC, respinge ideea restricțiilor. Reprezentanții săi afirmă că exporturile mari sunt consecința:
– cererii slabe din interiorul UE,
– capacității insuficiente de procesare a deșeurilor mixte, precum cele provenite din vehicule scoase din uz.
