Un proiect internațional de amploare în domeniul fuziunii nucleare, la care participă peste 30 de țări, a atins o etapă esențială odată cu finalizarea și testarea celui mai puternic magnet construit până în prezent.

Acest component va fi utilizat în cadrul reactorului experimental ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), conceput pentru a produce energie curată prin fuziune nucleară, conform techrider.ro.

ITER, localizat în sudul Franței, este susținut de actori globali majori, inclusiv Statele Unite, China, Japonia, Rusia și Uniunea Europeană. Reactorul necesită un sistem magnetic extrem de puternic, destinat să confine plasma — un amestec de particule cu energie ridicată — la temperaturi de ordinul a zeci de milioane de grade Celsius, semnificativ mai mari decât cele din interiorul soarelui.

Magnetul va permite menținerea plasmei într-un mediu controlat, condiție esențială pentru inițierea procesului de fuziune nucleară, considerat un potențial punct de cotitură în tranziția globală către surse de energie curate.

Teste în SUA

Componenta centrală a sistemului magnetic al ITER, denumită „solenoidul central”, a fost construită și testată în Statele Unite, iar în prezent se află în faza de asamblare. Cu toate acestea, proiectul a cunoscut întârzieri semnificative față de calendarul inițial, care prevedea finalizarea în 2021.

Pietro Barabaschi, directorul general al ITER, a subliniat importanța magnetului recurgând la o analogie sugestivă: „Desigur, vinul este poate mai important decât sticla, dar ai nevoie de sticlă pentru a pune vinul în ea”, a declarat acesta.

În ciuda dificultăților întâmpinate pe parcursul deceniului trecut, Barabaschi afirmă că proiectul a depășit „criza” și că lucrările avansează acum într-un ritm accelerat.

Faza de producție a reactorului este planificată pentru anul 2033, când ITER ar urma să înceapă generarea de plasmă. Această etapă este considerată crucială în perspectiva realizării unei surse de energie regenerabilă și teoretic inepuizabilă.

Barabaschi a evidențiat faptul că ITER rămâne un exemplu de cooperare internațională solidă, în pofida climatului geopolitic actual: „Este o coeziune foarte puternică a obiectivelor, iar pentru moment nu există semne că vreun partener ar vrea să se retragă”, a spus acesta.

Un proiect greu de implementat

Deși progresele sunt notabile, fuziunea nucleară aplicată la scară comercială nu este încă realizabilă. Domeniul atrage însă investiții sporite, iar multiple start-upuri din sectorul privat susțin că ar putea construi reactoare comerciale de fuziune într-un interval de mai puțin de zece ani. Barabaschi se arată însă prudent în raport cu aceste estimări.

„Știm deja că putem obține fuziune. Întrebarea este dacă vom reuși să o obținem într-un mod care să fie și eficient din punct de vedere economic”, a declarat el. „Sunt destul de sceptic că vom ajunge acolo într-un deceniu sau chiar două. Sincer, va dura mai mult.”

În timp ce ITER continuă să avanseze, rămâne incert dacă fuziunea nucleară va putea deveni o soluție energetică viabilă pe termen scurt sau mediu. Deși obstacolele tehnice și economice persistă, progresul realizat în cadrul acestui efort internațional ar putea contribui decisiv la conturarea unui nou model energetic global.

ITER rămâne, totodată, un simbol al speranței pentru un viitor în care energia curată și nelimitată ar putea deveni accesibilă la scară mondială — un obiectiv condiționat, însă, de depășirea provocărilor rămase și de o aliniere eficientă între cercetare, dezvoltare și cerințele reale ale societății.