Când președintele COP29, Mukhtar Babayev, a urcat pe podium la reuniunea de închidere a summitului climatic de la Baku, duminică dimineață, în speranța de a obține un acord greu de obținut privind finanțarea globală a climei, a avut cu el două discursuri. Babayev asigură un plan de finanțare de 300 de miliarde de dolari pentru climă, însă alegerea lui Trump și problemele geopolitice eclipsează discuțiile. Lumea în curs de dezvoltare dorea ca națiunile bogate să angajeze mai multe fonduri.

Acordul controversat de la COP29 arată cum cooperarea în domeniul climei este extrem de fragilă

Unul a fost elaborat în legătură cu speranța că se va ajunge la un acord, în timp ce celălalt se referea la posibilitatea unui impas în care summitul să se prăbușească, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului.

„Da, pregătisem diferite variante ale discursului pentru diverse scenarii, dar când am pășit pe scenă, am fost încrezători în succesul nostru”, a declarat una dintre surse, un oficial din cadrul președinției COP29.

S-au strâns doar 300 de miliarde de dolari

În cele din urmă, Babayev a reușit să aprobe planul de finanțare de 300 de miliarde de dolari pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față costurilor crescânde ale încălzirii globale în următorul deceniu înainte ca criticii să aibă timp să obiecteze, permițându-i să citească discursul mai pozitiv, arată Reuters.

El a lăudat acordul ca fiind un progres și i-a făcut de rușine pe cei care se îndoiesc de acord, pe care i-a calificat drept „greșiți”, chiar dacă mulți dintre destinatarii acordului privind clima l-au criticat ca fiind extrem de inadecvat.

Pregătirea lui Babayev pentru rezultate diferite la summitul divizator din Azerbaidjan, țară de la Marea Caspică, a reflectat ceea ce mulți din public știau deja înainte de a începe: discuțiile de la Baku privind schimbările climatice nu vor decurge niciodată fără probleme. Diviziunile și furia au ieșit la iveală la COP29 joi, pe măsură ce se apropia termenul limită.

Iminenta retragere a a SUA din acord

Așteptările privind încheierea unui acord au fost diminuate de îngrijorările legate de iminenta retragere a SUA din cooperarea globală în domeniul climei, de turbulențele geopolitice și de o creștere a politicii izolaționiste, care a îndepărtat schimbările climatice de pe lista principalelor priorități ale lumii.

Aceste obstacole au fost mari la Baku și vor continua să umbrească eforturile climatice globale în lunile următoare, în timp ce Brazilia se pregătește pentru conferința mult mai amplă de anul viitor din orașul Belem, situat în pădurea amazoniană – unde lumea va trasa un curs de ani de zile pentru reduceri mai drastice ale emisiilor și construirea rezilienței în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Multilateralismul în ansamblul său este amenințat”, a declarat Eliot Whittington, ofițer-șef pentru schimbarea sistemelor la Cambridge Institute for Sustainability Leadership.

„Într-adevăr, CCONUSC este probabil punctul luminos – dovedind că se poate ajunge la un acord chiar și în fața unei geopolitici incredibil de ostile și cu privire la chestiuni fundamental dificile”, a spus el, referindu-se la organismul ONU care sponsorizează summitul anual privind clima.

Însă ritmul lent al progreselor, în condițiile în care emisiile globale continuă să crească, a generat tensiuni și cereri de reformă.

„Acesta este un aspect care trebuie analizat, atunci când doar o mână de țări, pe baza propriilor interese economice, pot aproape să distrugă întregul proces”, a declarat pentru Reuters ministrul mediului din Sierra Leone, Jiwoh Abdulai.

EFECTUL TRUMP

Printre cei mai mari factori care au întunecat negocierile de la Baku s-a numărat revenirea scepticului în materie de climă Donald Trump în funcția de președinte al SUA, cea mai mare economie a lumii, cel mai mare emitent istoric de gaze cu efect de seră și cel mai mare producător de petrol și gaze.

Trump, care își va prelua mandatul în ianuarie, s-a angajat să retragă SUA din Acordul global de la Paris privind schimbările climatice, așa cum a făcut și în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021), și a numit schimbările climatice o farsă.

Negociatorii de la conferința de la Baku au declarat că, deși delegația SUA a contribuit la încheierea acordului de finanțare în domeniul climei, țara nu a fost în măsură să își asume un rol de lider de profil înalt, așa cum a făcut-o în cadrul summiturilor climatice anterioare, și nu a putut oferi asigurări că următoarea administrație își va onora promisiunile.

„În ceea ce privește Statele Unite, ei bine, alegătorii au votat și asta este situația. Nu știm ce vor face”, a declarat ministrul sud-african al mediului, Dion George.

Oficialii americani prezenți la conferința COP29 au încercat să reasigure partenerii globali că forțele pieței, subvențiile federale existente și mandatele de stat vor asigura dezvoltarea continuă a energiei regenerabile, chiar dacă Trump se retrage din procesul global.

Războiul din Ucraina și conflictul în creștere din Orientul Mijlociu, între timp, au deviat atenția globală asupra securității și disponibilității energiei și au determinat multe guverne să strângă coardele pungii, au declarat experții.

Acest lucru a îngreunat obținerea unui număr mai mare de finanțări pentru climă, au declarat observatorii de la discuții.

„Chiar și menținerea finanțării combaterii schimbărilor climatice la nivelurile actuale în mediul politic actual reprezintă o luptă uriașă”, a declarat Joe Thwaites, avocat principal pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice în cadrul Natural Resources Defense Council, un grup de mediu.

Angajamentele, triplate

Acordul de a furniza 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 ar tripla teoretic angajamentele anterioare ale țărilor bogate de a furniza 100 de miliarde de dolari până în 2020. Acest obiectiv anterior a fost atins în întregime abia în 2022 și expiră în 2025.

Reticența țărilor bogate de a oferi mai mulți bani și presiunea de a încheia chiar și un acord slab înaintea unor turbulențe politice suplimentare au devenit o sursă majoră de frustrare pentru țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici, care au declarat la conferința de la Baku că se simt marginalizate în negocieri.

La un moment dat, în ultima parte a summitului, blocurile de negociere reprezentând ambele grupuri au părăsit discuțiile în semn de protest, întârziind cu câteva ore încheierea unui acord.

„Am venit cu bună credință, având la inimă siguranța comunităților noastre și bunăstarea lumii”, a declarat Tina Stege, trimisul pentru climă al Insulelor Marshall, în cadrul sesiunii plenare de închidere.

„Cu toate acestea, am fost martorii celui mai rău oportunism politic aici, la această COP, jucând cu viețile celor mai vulnerabili oameni din lume”.

Trimisul Indiei, Chandni Raina, și-a folosit timpul pentru a respinge categoric acordul de finanțare a schimbărilor climatice prezentat de Babayev.

„Suntem dezamăgiți de rezultat, care evidențiază în mod clar lipsa de voință a părților din țările dezvoltate de a-și îndeplini responsabilitățile”, a declarat ea la summit.

Apărătorii climei au declarat că, deși acordul este mai bun decât un impas total, disensiunile expuse de conferință, precum și pierderea încrederii în proces în rândul țărilor mai sărace vor reprezenta o problemă pentru Brazilia în timp ce se pregătește pentru COP30.

„Cred că acesta este un potir toxic pentru Belem și va depinde de Brazilia cum va restabili încrederea”, a declarat Oscar Sorria, director al Inițiativei comune, un grup de reflecție axat pe reforma financiară globală.