Pentru prima dată, oamenii de știință au calculat impactul global al activității umane asupra mișcării animalelor și au ajuns la concluzia că nu numai exploatarea forestieră și urbanizarea amenință supraviețuirea speciilor și biodiversitatea ci și evenimente episodice precum vânătoarea, activitatea militară și recreerea. Acestea pot declanșa modificări în comportamentul animalelor, conform ultimului studiu realizat de universitățiile Deakin și din Sydney, Australia.
Studiul indică o restructurare globală a mișcărilor animalelor, cauzate de tulburări umane, cu impact potențial profund asupra speciilor și proceselor ecosistemice. În urma studiului s-a constatat că, în unele cazuri, activitatea umană a forțat o reducere a mișcării animalelor din cauza accesului sporit la alimente în locurile umane, a capacității reduse de a trece de la habitat modificat sau restricții la mișcarea prin bariere fizice. Pentru a supraviețui, animalele sunt fie forțate să se adapteze noilor condiții – iar de multe ori nu reușesc -, fie să efectueze relocări. În cele mai multe cazuri studiate, prezența oamenilor este distructivă.
Pe lângă impactul direct asupra speciilor există și efecte secundare asupra florei. În cazul în care animalele sunt forțate să nu se mai deplaseze, nu mai au loc procese ecologice importante precum polenizarea, dispersia semințelor și schimbarea solului.
Reducerea impactului negativ al activității umane asupra mișcării animalelor sălbatice este vitală pentru asigurarea biodiversității într-o lume din ce în ce mai dominată de oameni. Este foarte important, a devenit o prioritate pentru protejarea ecosistemelor, ca oamenii să fie foarte grijulii atunci când își extind teritoriul, când pătrund în habitatul altor animale. Studiul spune că ar putea fi mai ușor să reducem impactul tulburărilor episodice prin gestionarea cu atenție a anumitor activități, respectiv vânătoarea și turismul în zonele sălbatice, mai ales în perioadele de reproducere a animalelor.
Cercetarea a compilat și analizat 208 de studii separate pe 167 de specii de animale, pe parcursul a 39 de ani, pentru a evalua modul în care perturbarea umană influențează mișcarea animalelor. În mai mult de o treime din cazuri, animalele au fost forțate să facă schimbări majore în comportamentul lor.
Speciile acoperite în studiu variază de la fluturele portocaliu somnolent de 0,05 grame până la rechinul alb de peste 2000 de kilograme. Au fost studiate 37 de specii de păsări, 77 de specii de mamifere, 17 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 13 specii de pești și 12 specii de atropode (insecte).
