„Pentru 2021 estimăm continuarea tendinţei de creştere începută în 2016 şi depăşirea nivelului de 13 miliarde de lei. Pe termen mediu ne aşteptăm la o accentuare a tendinţei de creştere în cazul accesării şi implementării cu succes a Planului Naţional de Rezilienţă, în baza concentrării substanţiale a jaloanelor în jurul indicatorilor de mediu”, susţine Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, citat de agenția Agerpres.
Din perspectivă judeţeană, Capitala conduce pe acest segment cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei, ce reprezintă 21,6% din total, urmată de companiile înregistrate în judeţele Ilfov (7,4% din total), Braşov (6,8%), Arad (6%) şi Galaţi (5,1%). La nivel general, primele cinci judeţe au generat 47% din cifra de afaceri a companiilor de reciclare locale, în 2020.
Potrivit sursei citate, numărul companiilor de reciclare care şi-au raportat rezultatele anuale a crescut cu 1,7% faţă de 2019 şi a fost cu 2,6% mai mare decât în 2016, până la 3.500 de companii, în 2020, conform datelor disponibile în aprilie 2022. Totodată, numărul insolvenţelor a scăzut cu 7,8% faţă de 2019, respectiv cu 34% faţă de 2016, la 59 în 2020.
Rezultatul net al industriei de reciclare (profitul net minus pierderea netă) a crescut cu 38% faţă de 2019 şi a fost cu 95% peste nivelul din 2016, atingând nivelul-record de 748 milioane de lei în 2020. Dintre cele 3.500 de companii analizate, 1.970 au înregistrat profit (56%), 1.100 pierderi (31%), în timp ce restul au raportat un rezultat nul în 2020.
În topul companiilor de reciclare din România, în 2020, pe primul loc se afla Hammerer Aluminium Industries Santana SRL, deşi a înregistrat o scădere anuală de 0,4% a cifrei de afaceri, la aproape 573 milioane de lei.
Pe locurile următoare s-au clasat, în ordine, Rematholding CO SRL (315 milioane lei) şi Supercom S.A. (282 milioane lei), companie care a avut cea mai mare creştere procentuală şi nominală a cifrei de afaceri din Top 10, de 28%, respectiv cu 62 de milioane de lei, urcând astfel de pe locul 10 în 2019, pe 3 în 2020.
„În medie un cetăţean european a generat echivalentul a aproximativ 7 tone de deşeuri în 2018, potrivit ultimelor date de la Eurostat. România s-a situat pe locul 6, cu echivalentul a 11,5 tone per locuitor însă dintre acestea, România a înregistrat cea mai mare pondere de deşeuri minerale la nivelul Uniunii Europene: de 90,3% din total deşeuri generate. Planul Naţional de Rezilienţă reprezintă o oportunitate în re-tehnologizarea activităţilor de minerit şi extracţie pentru eficientizarea producţiei: performanţe sporite cu amprentă redusă asupra mediului”, susţin analiştii KeysFin.
În Europa, mai mult de jumătate dintre deşeuri (54,6%) au fost valorificate prin reciclare (37,9%), operaţiuni de umplere (10,7%) sau energetic (6%). Din restul de 45,4%, majoritatea deşeurilor, respectiv 38,4% din total, au fost depozitate.
În timp ce Italia şi Belgia au rate de reciclare de peste 75%, România se situează pe penultimul loc din Uniunea Europeană (UE), cu o rată de reciclare de 3,2% din total deşeuri generate. Cea mai mare pondere din deşeurile generate, de 95,5% sunt depozitate, România fiind pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, unde indicatorul este la 96,6%. La polul opus se regăsesc Slovenia şi Danemarca – cu 3,7% respectiv 5,9% dintre deşeuri eliminate prin depozitare în 2018.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au avut ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 3700 (Colectarea şi epurarea apelor uzate), 3811 (Colectarea deşeurilor nepericuloase), 3812 (Colectarea deşeurilor periculoase), 3821 (Tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase), 3822 (Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase), 3831 (Demontarea/dezasamblarea maşinilor şi a echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor), 3832 (Recuperarea materialelor reciclabile sortate) sau 3900 (Activităţi şi servicii de decontaminare).
KeysFin oferă soluţii 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare şi juridice, rapoarte, grafice şi analize actualizate la zi despre companiile din România şi din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.
Foto: Wikimedia Commons