Agricultura regenerativă este considerată o alternativă viabilă la modelul convențional, care utilizează metode intensive ce pot contribui la degradarea solului.

În cadrul emisiunii Pro Verde, Ionuț Bădică, cofondator al Institutului de Cercetare în Permacultură, și Alexandru Tudose, managerul fermei Sol și Suflet, au discutat despre impactul agriculturii regenerative asupra solului și biodiversității, conform stirileprotv.ro.

Deși termenii „agricultură sustenabilă” și „agricultură regenerativă” sunt uneori utilizați interschimbabil, aceștia desemnează concepte distincte. Agricultura sustenabilă urmărește menținerea echilibrului pe termen lung, în timp ce agricultura regenerativă are ca obiectiv refacerea și îmbunătățirea calității solului și a biodiversității, contribuind activ la protecția mediului.

În prezent, majoritatea exploatațiilor agricole utilizează metode intensive de cultivare, ceea ce poate duce la degradarea solului și la scăderea fertilității acestuia. „Practicile agricole moderne distrug solul. Folosim metode care duc la eroziune, iar compoziția naturală a pământului se deteriorează,” explică Alexandru Tudose.

Impactul agriculturii convenționale asupra solului

Metodele convenționale de agricultură se bazează în mare măsură pe fertilizatori chimici și pesticide, care pot crește randamentul pe termen scurt, dar afectează sănătatea solului și a ecosistemului pe termen lung. O soluție propusă este trecerea la un sistem agricol bazat pe procese naturale.

„În agricultura regenerativă, scopul nostru este să creștem producția în timp ce îmbunătățim calitatea solului,” afirmă Ionuț Bădică. Această abordare presupune utilizarea materiei organice, a compostului natural și a microorganismelor benefice pentru refacerea echilibrului solului.

Spre deosebire de modelul convențional, agricultura regenerativă analizează fiecare decizie dintr-o perspectivă economică, ecologică și socială. Acest model nu vizează doar producerea alimentelor, ci și protecția mediului și asigurarea sustenabilității economice.

„Ne uităm la ciclul de viață al naturii și al fermei,” explică Alexandru Tudose. „Dacă vrem să cultivăm salată sau coriandru, analizăm ce a fost înainte pe acel teren, ce facem acum și ce impact va avea pe viitor.”

Un aspect esențial este fertilizarea naturală a solului, prin utilizarea compostului, a gunoiului de grajd și a altor surse organice, în locul îngrășămintelor chimice.

„Un sol sănătos înseamnă carbon organic, azot organic și o microbiologie activă,” spune Alexandru Tudose. „Toate acestea permit regenerarea naturală a terenurilor agricole.”

Provocările implementării agriculturii regenerative

Deși beneficiile agriculturii regenerative sunt evidente, adoptarea acestui model întâmpină mai multe obstacole. Costurile inițiale ridicate, accesul limitat la cunoștințe de specialitate și lipsa unor politici de sprijin sunt factori care îngreunează tranziția la acest sistem.

„Deocamdată, costul de producție este ridicat, pentru că nu avem tehnologia potrivită și forța de muncă specializată,” explică Ionuț Bădică. În plus, piața de desfacere este restrânsă, iar nivelul de conștientizare al consumatorilor cu privire la produsele ecologice este redus.

„În București, sunt doar două-trei ferme care livrează produse ecologice pentru 3 milioane de locuitori. Este clar că oferta nu acoperă cererea,” adaugă Alexandru Tudose.

Pentru ca agricultura regenerativă să devină o practică larg răspândită, sunt necesare investiții în tehnologii agricole sustenabile, care să permită fermierilor să crească productivitatea fără a compromite sănătatea solului.

De asemenea, simplificarea accesului la finanțare ar putea facilita adoptarea acestui model de către agricultori. Educația și formarea profesională joacă un rol esențial, deoarece metodele regenerative necesită cunoștințe specializate care trebuie transmise eficient către viitoarele generații de fermieri.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea unei rețele de distribuție eficiente pentru produsele ecologice ar putea îmbunătăți accesibilitatea acestora și le-ar face mai competitive pe piață.