Tot mai multe țări europene investesc masiv în sistemele agrivoltaice, atrase de multiplele beneficii: creșterea randamentului culturilor, reducerea stresului termic pentru animale și obținerea de energie din surse regenerabile. SolarPower Europe, cea mai mare asociație europeană din domeniul energiei solare, a publicat recent prima hartă a principalelor proiecte agrivoltaice de pe continent, inventariind peste 200 de proiecte din 10 țări europene, cu o capacitate cumulată de 2,8 GW. Deși România nu figurează încă printre acestea, lucrurile încep să se miște și aici, potrivit Capital.
Producție de energie și cultura plantelor
Sistemele agrivoltaice permit utilizarea terenurilor agricole atât pentru producția de energie solară, cât și pentru cultura plantelor. Există, de asemenea, aplicații promițătoare în zootehnie. Interesul pentru aceste sisteme este în creștere, Suedia dezvoltând recent o tehnologie care identifică terenurile optime pentru astfel de proiecte. Conform primei evaluări naționale publicate anul acesta, aproximativ 8,6% din suprafața țării (circa 38,5 km²) permite utilizarea acestor sisteme. Specialiștii suedezi recomandă sistemele agrivoltaice fixe, montate pe verticală, cu module bifaciale. Analiza arată că pășunile pot asigura o capacitate de 80 TWh/an, conservând 90% din producția națională de iarbă.
Concept dezvoltat în 1980
Conceptul agrivoltaic a fost dezvoltat la începutul anilor ’80 de către Adolf Goetzberger și Armin Zastrow, fondatorii Institutului Fraunhofer, demonstrând posibilitatea utilizării duale a suprafețelor de cultură fără a afecta dezvoltarea plantelor. Termenul „agrivoltaic” a început să fie folosit în 2011, fiind concurat de „agrisolar”, „agrifotovoltaic” sau „agri-PV”.
Aplicațiile sistemelor agrivoltaice s-au diversificat de-a lungul anilor, incluzând sisteme intercalate între culturi, înălțate deasupra acestora sau pășunilor, panouri bifaciale, și sisteme mobile. Beneficiile includ nu doar producerea de energie electrică fără a afecta utilizarea terenurilor, ci și creșterea productivității culturilor prin reducerea pierderilor de umiditate din sol, scăderea necesarului de irigare datorită umbrei parțiale și reutilizarea apei folosite pentru curățarea panourilor solare.
Studii recente au arătat că animalele care pasc pe pășuni dotate cu sisteme agrivoltaice consumă mai puțină apă, un aspect important în contextul încălzirii globale. Vegetația de sub panouri menține o temperatură de operare mai scăzută pentru panouri, comparativ cu sistemele fotovoltaice tradiționale, îmbunătățind randamentul acestora.
Terenuri exploatate eficient
Institutul Fraunhofer estimează că utilizarea combinată a terenurilor și sistemelor agrivoltaice poate crește eficiența suprafețelor exploatate cu până la 186%, compensând pierderile de teren rezultate în urma instalării sistemelor. Totuși, nu toate culturile permit utilizarea acestor sisteme, necesitatea alegerii corecte fiind crucială.
În vara anului trecut, AgriCloud a lansat un proiect-pilot în colaborare cu Universitatea de Științe Agronomice din București (USAMV). Proiectul beneficiază de participarea a două asociații de fermieri și șase podgorii, totalizând 5.300 de hectare, urmând să genereze o capacitate totală de 650 MWh până în 2026.
Adoptarea pe scară largă a acestui concept inovator în România întâmpină însă obstacole legislative și financiare. Asociația Română a Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) menționează blocaje legislative la nivelul Ministerului Agriculturii, afectând dezvoltarea sistemelor agrivoltaice pe pășuni. În ciuda aprobării acestora încă din 2022, în martie 2024 existau încă două direcții la minister care se ocupau de elaborarea normelor pentru proiectele agrivoltaice.
Producții agricole mai mari
Costurile ridicate ale sistemelor agrivoltaice, comparativ cu cele fotovoltaice clasice, reprezintă o barieră semnificativă. Accesarea finanțărilor europene este esențială pentru facilitarea acestor proiecte. Comisia Europeană a aprobat un proiect agrivoltaic de 1,7 miliarde de euro în Italia, iar Enel Green Power a demarat un alt proiect în Tarquinia, generând aproximativ 280 GWh pe an.
În Franța, Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu a testat timp de doi ani panouri agrivoltaice pe o pășune pentru oi, reducând stresul termic al animalelor și favorizând creșterea ierbii. Tot în Franța, TSE Energy și cooperative agricole au cultivat soia sub panouri agrivoltaice, obținând o producție cu 25% mai mare și generând 3,2 GWh pe an.
Aceste dovezi concrete demonstrează că sistemele agrivoltaice aduc câștiguri reale și consistente, contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a consumului de apă, sprijinind tranziția energetică.
Sursa Foto: Dreamstime