România are potențialul de a recupera aproximativ două tone de metale rare anual prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate, potrivit unei analize realizate de Asociația Environ, organizație non-guvernamentală activă în domeniul protecției mediului.

Cele mai mari concentrații de metale rare se regăsesc în componentele diverselor echipamente uzuale, precum telefoanele mobile, calculatoarele, televizoarele, camerele video și lămpile fluorescente. Analiza indică faptul că reciclarea unei tone de telefoane mobile poate produce în medie 3,3 kilograme de metale rare, în timp ce două tone de monitoare pot genera 1,2 kilograme. O tonă de lămpi fluorescente poate produce până la un kilogram de astfel de metale, conform economica.net.

Având în vedere volumul de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) generat anual, România are capacitatea, prin colectare și reciclare eficientă, să recupereze aproximativ două tone de metale rare în fiecare an.

La nivel global, extragerea acestor elemente este o provocare din ce în ce mai complexă, întrucât metalele rare sunt esențiale pentru tehnologii avansate și aplicații din domenii variate, datorită proprietăților lor magnetice, optice și electronice.

În acest context, Parlamentul European a adoptat în aprilie un regulament care vizează consolidarea lanțului de aprovizionare cu materii prime strategice, inclusiv prin intensificarea reciclării DEEE, cu obiectivul de a asigura cel puțin 25% din necesarul anual de materii prime critice al Uniunii Europene.

Principalele surse de metale rare din echipamentele electronice uzate

Lămpile fluorescente conțin cele mai ridicate concentrații de metale rare, precum ytriu și europiu, cu valori ce pot ajunge la 20.000 de părți per milion (ppm), echivalentul a 2%. Alte elemente extrase din aceste deșeuri includ ceriu, terbiu și lantan.

Hard disk-urile (HDD) sunt surse relevante de neodim și disprosiu, regăsite în magneții permanenți NdFeB, cu o concentrație de până la 15.000 ppm (1,5%). Acestea mai pot conține și praseodim.

Telefoanele mobile inteligente integrează o gamă extinsă de metale rare – disprosiu, terbiu, neodim, dar și lantan, ceriu, gadoliniu, europiu, samariu și ytriu – în componente precum ecrane, difuzoare și sisteme de vibrații, cu o concentrație medie de până la 1.000 ppm (0,1%).

Calculatoarele includ surse similare de metale rare, în special în plăcile cu circuite imprimate și în dispozitivele audio.

Televizoarele și camerele video utilizează metale rare în elementele de afișare, inclusiv în LED-uri și tuburi catodice, dar în concentrații mai reduse, de până la 100 ppm (0,01%).

Poziția României în contextul internațional al resurselor de metale rare

Conform datelor furnizate de United States Geological Survey (USGS), principalele rezerve mondiale de pământuri rare sunt concentrate în China (44 milioane tone), Brazilia, India și Australia. România nu dispune de o estimare oficială publică privind propriile rezerve, însă importurile realizate anterior, precum cele 557 de kilograme de scandiu și ytriu din urmă cu doi ani, oferă un reper orientativ.

Totodată, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene privind materiile prime critice, datorită resurselor semnificative de mangan, magneziu, cupru și grafit.

Pe fondul interesului tot mai crescut pentru autosuficiența materiilor prime, Uniunea Europeană a adoptat un cadru legislativ care obligă statele membre să implementeze în termen de doi ani programe naționale pentru garantarea unui flux sigur și sustenabil de materii prime strategice.

Printre prevederile-cheie se numără cerința de etichetare clară a produselor ce conțin magneți permanenți, astfel încât metalele rare din compoziția lor, precum neodimul sau samariul, să poată fi identificate și recuperate eficient în procesele de reciclare.

Regulamentul european identifică 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate strategice, inclusiv pământurile rare esențiale pentru fabricarea magneților permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm, Ce).

Se estimează că, la nivelul UE, reciclarea eficientă ar putea asigura anual recuperarea a circa 190 de tone de metale rare, inclusiv 146 de tone de neodim, 28 de tone de praseodim, 15 de disprosiu și o tonă de terbiu. Din totalul estimat, aproximativ 92 de tone ar putea fi obținute exclusiv din reciclarea lămpilor fluorescente, conform analizei Environ.