Creșterea accelerată a capacităților de producție a energiei regenerabile a pus presiune asupra rețelelor electrice europene în 2025, determinând apariția prețurilor negative la electricitate mai des decât în anii anteriori, potrivit unei analize Bloomberg.
Fenomenul evidențiază dezechilibrul dintre extinderea rapidă a producției din surse regenerabile, cererea relativ stagnantă și limitările structurale ale infrastructurii energetice din Europa, conform economedia.ro.
În cursul anului 2025, Germania a înregistrat 573 de ore cu prețuri negative la energie electrică, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 25% față de anul precedent. În același timp, Spania, unde astfel de situații au apărut pentru prima dată în 2024, a consemnat în 2025 o dublare a numărului de intervale cu prețuri sub zero comparativ cu anul anterior.
În perioadele caracterizate de producție ridicată de energie eoliană și solară, cererea existentă nu reușește să absoarbă întregul volum disponibil, ceea ce împinge prețurile în teritoriu negativ. Conform estimărilor BloombergNEF, acest tipar este de așteptat să continue și în 2026, pe fondul faptului că noile capacități de producție regenerabilă sunt puse în funcțiune într-un ritm mai rapid decât cel al dezvoltării rețelelor, al soluțiilor de stocare și al creșterii consumului.
Prețurile negative au distorsionat piețele
Creșterea frecvenței prețurilor negative produce modificări semnificative în funcționarea piețelor energetice europene. Pe de o parte, veniturile dezvoltatorilor de proiecte regenerabile sunt afectate, iar pe de altă parte apar oportunități pentru anumite segmente de piață. Traderii de energie, în special, își intensifică utilizarea soluțiilor de stocare în baterii, achiziționând energie electrică în momentele în care prețurile sunt negative și revânzând-o atunci când producția scade sub nivelul cererii. Această abordare valorifică volatilitatea tot mai accentuată a prețurilor, determinată de dependența producției regenerabile de condițiile meteorologice.
În paralel, investițiile în modernizarea rețelelor de transport și distribuție, necesare pentru direcționarea energiei către zonele unde este cerută, precum și dezvoltarea capacităților de stocare, avansează mai lent decât proiectele de extindere a producției din surse regenerabile.
Deși ponderea energiei regenerabile continuă să crească, combustibilii fosili rămân un element important al sistemului energetic, asigurând capacitate de rezervă în perioadele în care producția eoliană și fotovoltaică este redusă. În aceste situații, prețurile energiei pot înregistra creșteri rapide. Limitările legate de transport, stocare și flexibilitatea cererii fac ca variațiile de producție determinate de condițiile meteo să se reflecte atât în apariția mai frecventă a prețurilor negative în perioadele de surplus, cât și în scumpiri accentuate atunci când oferta se restrânge.
„Aceste decalaje mari ale preţurilor vor persista probabil în 2026. Impulsul pentru mai multe surse regenerabile va fi satisfăcut de revenirea lentă a cererii de energie şi de un potenţial crescut pentru gaze şi cărbune pe unele pieţe pentru a satisface cererea suplimentară”, spune Florence Schmit, analist la Rabobank.
