Anul 2024 va fi aproape sigur cel mai cald an înregistrat vreodată şi primul cu o creştere a temperaturii medii globale de 1,5°C peste nivelurile preindustriale, arată datele publicate joi de  Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) al Uniunii Europene, publicate după a doua cea mai caldă lună a lunii octombrie.

Datele au fost făcute publice înaintea summitului ONU privind schimbările climatice COP29 de săptămâna viitoare din Azerbaidjan, unde ţările vor încerca să convină asupra unei creşteri semnificative a finanţării pentru combaterea schimbărilor climatice. Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA a diminuat aşteptările în cadrul acestor discuţii, relatează Reuters.

COP29 va avea loc în umbra iminentei reveniri la preşedinţia SUA a lui Donald Trump, care a descris în trecut schimbările climatice drept o „păcăleală”.

Anul 2024, cel mai cald an înregistrat vreodată

„După 10 luni din acest an, este acum aproape sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat şi primul an cu peste 1,5°C peste nivelul din perioada preindustrială”, potrivit bazei de date ERA5 a Copernicus, a comentat joi Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), scrie AFP.

C3S a declarat că, din ianuarie până în octombrie, temperatura medie globală a fost atât de ridicată încât 2024 va fi cu siguranţă cel mai cald an din lume – cu excepţia cazului în care anomalia de temperatură din restul anului scade până aproape de zero.

„Cauza fundamentală care stă la baza recordului din acest an este schimbarea climei”, a declarat pentru Reuters directorul C3S, Carlo Buontempo.

„Clima se încălzeşte, în general. Se încălzeşte pe toate continentele, în toate bazinele oceanice. Aşa că suntem pe cale să asistăm la doborârea acestor recorduri”, a precizat el.

Oamenii de ştiinţă au declarat că 2024 va fi, de asemenea, primul an în care planeta se va încălzi cu peste 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, 1850-1900, când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială.

Atingerea unui punct de referinţă

Este chiar „probabil” ca încălzirea să fi depăşit 1,55°C în cursul anului calendaristic. Potrivit Copernicus, octombrie a fost a doua cea mai caldă lună din lume, după octombrie 2023, cu o temperatură medie de 15,25°C. Aceasta este cu 1,65°C mai caldă decât nivelurile preindustriale din 1850-1900, înainte ca utilizarea masivă a combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) să încălzească semnificativ atmosfera şi oceanele.

Aceasta este, de asemenea, a 15-a lună dintr-o perioadă de 16 luni în care temperatura medie a crescut cu mai mult de 1,5°C.

Această cifră simbolică corespunde celei mai ambiţioase limite din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2°C şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5°C.

„Acest lucru marchează o nouă etapă în înregistrările temperaturii globale şi ar trebui să servească ca declanşator pentru o ambiţie sporită la următoarea conferinţă privind schimbările climatice, COP29”, a subliniat Samantha Burgess.

Sonia Seneviratne, climatolog la universitatea ETH Zurich, a declarat că nu este surprinsă de atingerea acestui punct de referinţă şi a îndemnat guvernele participante la COP29 să convină asupra unor acţiuni mai ferme pentru a-şi dezbăra economiile de combustibilii fosili care emit CO2.

„Limitele care au fost stabilite prin Acordul de la Paris încep să se prăbuşească ca urmare a ritmului prea lent al acţiunilor climatice din întreaga lume”, a subliniat Seneviratne.

Ţările au convenit prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină momentul în care încălzirea globală va depăşi 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, pentru a evita cele mai grave consecinţe.

Lumea nu a depăşit acest prag – care se referă la o temperatură globală medie de 1,5 grade Celsius pe parcursul deceniilor – însă C3S preconizează o depăşire a acestui obiectiv de la Paris în jurul anului 2030. Cu toate acestea, acest acord istoric se referă la tendinţele climatice pe termen lung: media va trebui să rămână peste 1,5°C de încălzire timp de 20 până la 30 de ani înainte de a se considera că limita a fost depăşită.

Precipitaţii extreme și încălzire globală

Cu toate acestea, conform celor mai recente calcule ale ONU, lumea nu este deloc pe cale să atingă această limită, care ar permite evitarea efectelor şi mai catastrofale ale schimbărilor climatice, cum ar fi seceta, valurile de căldură şi ploile torenţiale.

Potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), politicile actuale ar conduce la o încălzire „catastrofală” de 3,1°C în cursul secolului. Şi chiar cu toate promisiunile, temperatura medie globală ar creşte cu 2,6°C.

Efectele mortale ale încălzirii globale s-au reflectat din nou în inundaţiile din sudul Spaniei, care au provocat moartea a peste 200 de persoane, majoritatea în regiunea Valencia.

Copernicus remarcă faptul că precipitaţiile au fost peste medie în octombrie nu doar în Peninsula Iberică, ci şi în Franţa, nordul Italiei şi Norvegia.

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că, în cea mai mare parte a planetei, precipitaţiile extreme au devenit mai frecvente şi mai intense ca urmare a schimbărilor climatice.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor reprezintă principala cauză a încălzirii globale. Fiecare fracţiune de creştere a temperaturii generează fenomene meteorologice extreme. În octombrie, inundaţii catastrofale au ucis sute de persoane în Spania, incendii record au devastat Peru, iar inundaţiile din Bangladesh au distrus peste 1 milion de tone de orez, provocând creşterea preţurilor la alimente. În Statele Unite, uraganul Milton a fost, de asemenea, agravat de schimbările climatice provocate de om, aminteşte Reuters.

Înregistrările C3S datează din 1940 şi sunt comparate cu înregistrările valorilor de temperatură la nivel global care datează din 1850.