Septembrie devine, practic, o a patra lună de vară, cu temperaturi nocturne care ar trebui să fie specifice zilelor de vară.
Marți dimineață s-a înregistrat cel mai ridicat record termic din septembrie, din ultimele șase decenii și jumătate, conform Antena 3.
Temperaturile maxime nocturne s-au înregistrat la următoarele stații meteorologice:
Șiria, județul Arad: 25°C
Dumbrăvița de Codru, județul Bihor: 24°C
Oravița, județul Caraș-Severin: 24°C
Râmnicu Sărat, județul Buzău: 23°C
Focșani, județul Vrancea: 21°C
Tecuci, județul Galați: 21°C
„Aceste temperaturi minime anormal de ridicate agravează situația, deoarece stresul termic din timpul zilei este prelungit și pe parcursul nopții”, a explicat climatologul Roxana Bojariu într-o intervenție live la Antena 3 CNN. Ea adiscutat despre schimbările climatice accentuate și efectele acestora asupra condițiilor meteo la care ar trebui să ne așteptăm în viitorul apropiat.
„Deși majoritatea incendiilor de vegetație sunt provocate de oameni, extinderea și intensitatea lor sunt favorizate de temperaturile extrem de ridicate și de lipsa umidității. Absența precipitațiilor creează o vegetație uscată, care se aprinde ușor și întreține focul,” a explicat Bojariu.
Canicula afectează populația
Impactul este resimțit și în marile orașe, unde stresul termic afectează sănătatea publică. Grupurile vulnerabile includ persoanele în vârstă, copiii și cei cu boli cronice. Dintre aceștia, femeile cu afecțiuni cardiovasculare par a fi mai vulnerabile la stresul termic decât bărbații.
Aceste aspecte trebuie luate în considerare la elaborarea strategiilor pentru sănătatea publică, deoarece astfel de veri caniculare vor deveni tot mai frecvente. Temperaturile nocturne anormal de ridicate accentuează stresul, prelungind disconfortul din timpul zilei. În mod normal, ar trebui să avem minime de 17-19°C, dar valorile actuale sunt semnificativ mai mari.
Multe incendii de vegetație uscată
„Incendiile de vegetație, de cele mai multe ori, sunt provocate de om, dar sunt favorizate ca extindere, ca intensitate, de aceste temperaturi foarte ridicate și de absența umidității, de absența precipitațiilor, care au determinat existența unei vegetații uscate foarte ușor de aprins și care întreține focul.
Avem iarăși impacturi în marile aglomerări urbane. Acolo stresul termic are un efect asupra sănătății publice. Sunt grupuri vulnerabile oamenii peste 65 de ani, copiii, dar și cei care au boli cronice. Iar dintre cei care au boli cronice cardiovasculare, se pare că femeile sunt mai vulnerabile la stres termic decât bărbații.
Astfel de lucruri ar trebui luate în calcul atunci când se fac strategii pentru sănătatea publică, pentru că astfel de veri vor deveni din ce în ce mai frecvente. Din păcate, aceste minime foarte mari nu ușurează situația, pentru că stresul din timpul zilei este continuat cu stresul termic noaptea. În acele zone unde avem aceste depășiri foarte mari, normal ar fi să avem sub 20°C, 17-19° ca minimă, dar din păcate, temperaturile, ați văzut,poate să fie chiar cu multe grade mai ridicate.
Din păcate, va trebui să luăm în calcul aceste condiții atunci când vom găsi soluțiile de adaptare. Soluții pe termen scurt sunt legate de sistemele acestea de avertizare și atenționare. Oamenii sunt informați și știu ce trebuie să facă, dar trebuie și măsuri pe termen mediu și lung, să ne programăm altfel activitățile, să fim mai atenți în natură, să nu declanșăm incendii din neglijență.”, a precizat Roxana Bojariu, la Antena 3 CNN.
