Banca Mondială şi România, prin Ministerul Finanţelor, au semnat un împrumut de 600 de milioane de euro pentru politici de dezvoltare (Development Policy Loan), cu accent pe creştere economică incluzivă şi verde, potrivit unui comunicat al băncii.

Aprobat la 30 iunie de Consiliul de Administraţie al Băncii Mondiale, acest împrumut este primul dintr-o serie programatică de două operaţiuni de finanţare şi este complementat de o asistenţă financiară nerambursabilă de 24,2 milioane dolari acordată din Fondul BIRD pentru Soluţii Inovatoare privind Bunuri Publice Globale (Innovative Global Public Goods Solutions Fund).

Împrumutul şi asistenţa financiară nerambursabilă sprijină autorităţile române în realizarea unor reforme structurale importante pentru a avansa incluziunea socială (inclusiv măsurile de răspuns la criza umanitară), pentru consolidarea managementului fiscal, încurajarea decarbonizării şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice.

Citește și: ANALIZĂ De ce istoria nu se repetă și când vine vorba de climă?

„Recenta trecere a României în categoria ţărilor cu venituri mari este încurajatoare, dar populaţia încă are unul dintre cele mai ridicate nivele de sărăcie şi inechitate din Uniunea Europeană, ceea ce necesită eforturi adiţionale.

Acest parteneriat va sprijini eforturile Guvernului pentru a stimula incluziunea socială şi pentru a răspunde constrângerilor ce împiedică o creştere economică sustenabilă şi cu impact pozitiv asupra mediului, în România”, a declarat Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România, Banca Mondială.

În ultimele două decenii, România a progresat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi creşterea performanţei economice.

Citește și: ANALIZĂ Soarele invizibil de pe acoperiș

Cu toate acestea, diferenţele regionale, în ceea ce priveşte veniturile şi furnizarea de servicii, rămân mari şi există, în continuare, loc pentru eforturi, ce pot sprijini o creştere economică stimulată prin măsuri orientate către eficientizarea instituţiilor, inclusiv prin îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi a eficienţei cheltuielilor, prin extinderea acoperirii unei asistenţe sociale adecvate, precum şi prin sprijinirea adaptării la schimbările climatice şi aplicarea de măsuri menite să atenueze impactul acestora.

„Aceste riscuri nu sunt limitate de frontierele politice. Casa ta poate fi în ordine, dar dacă cea a vecinului tău nu este, îţi poate submina grav capacitatea de a te proteja”, a explicat Will Nichols.

În consecinţă, „putem spune că ţările cele mai protejate au responsabilitatea de a le ajuta pe cele vulnerabile să se protejeze, ceea ce la rândul său ne protejează”, a subliniat analistul, în timp ce promisiunea ţărilor bogate de a oferi un ajutor financiar de 100 de miliarde de dolari pe an ţărilor sărace nu este încă respectată.

Sursa foto: Pexels